Noua lege a salarizarii porneste la drum intr-un moment in care spatiul financiar al statului este extrem de redus. Datoria publica a Romaniei a depasit pragul de 60% din PIB, deficitul ramane mult peste limita europeana de 3%, iar inflatia, desi a coborat fata de lunile precedente, continua sa fie ridicata. In aceste conditii, majorarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public devine foarte dificil de sustinut.

Veronica Dutu, expert fiscal si financiar si CEO UnionContExpert, a explicat la Prima News ca Romania trebuie sa reformeze sistemul de salarizare fara sa creeze insa o alta problema: reducerea brusca a veniturilor celor care lucreaza deja la stat.

„In acest moment, datoria Romaniei a depasit 60% din PIB. Este 60,1% la primul trimestru 2026", a declarat Veronica Dutu.

Cifra este confirmata de Eurostat. La finalul trimestrului I din 2026, datoria administratiei publice a Romaniei a ajuns la 60,1% din PIB, de la 59,3% la sfarsitul anului 2025 si 55,8% in primul trimestru al anului trecut.

Pragul de 60% schimba regulile pentru cheltuielile statului

Iar legea responsabilitatii fiscal-bugetare prevede un mecanism gradual de interventie pe masura ce datoria publica trece de pragurile de 45%, 50%, 55% si 60% din PIB.

„Avem legea privind aceasta disciplina fiscal-bugetara care, practic, interzice marirea salariilor si a celor ajutoare sociale in momentul in care tara depaseste acest procent privind datoria", a explicat CEO-ul UnionContExpert.

Regula se aplica tuturor cheltuielilor statului. Si atat timp cat datoria se mentine peste pragul de 60% din PIB, nu pot fi aprobate masuri care determina majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistenta sociala.

Teoretic, sistemul poate fi reorganizat, anumite inechitati pot fi corectate, iar grilele pot fi refacute. Ceea ce devine extrem de dificil este o reforma care mareste factura salariala totala suportata de buget.

Datoria vine impreuna cu deficitul si inflatia

Veronica Dutu atrage atentia ca nivelul datoriei trebuie analizat impreuna cu ceilalti indicatori economici.

„Si mai mult decat atat, aceasta datorie vine la pachet cu un deficit bugetar mare, care este peste 3%, vine cu o inflatie foarte mare", a declarat expertul fiscal si financiar.

Pentru 2026, Ministerul Finantelor estimeaza un deficit bugetar calculat in metodologia ESA de aproximativ 6% din PIB, dupa 7,9% in 2025 si 9,3% in 2024. Romania se afla in continuare in procedura de deficit excesiv, iar planul fiscal convenit la nivel european presupune reducerea treptata a deficitului sub pragul de 3%.

Ceea ce limiteaza posibilitatea statului de a finanta noi cheltuieli permanente. O crestere salariala mareste baza de cheltuieli pentru anii urmatori. Daca veniturile statului nu cresc intr-un ritm similar, diferenta trebuie acoperita prin taxe suplimentare, reducerea altor cheltuieli sau imprumuturi.

Inflatia a coborat la 8,2%, dar ramane ridicata

La aceasta ecuatie se adauga evolutia preturilor.

„In acest moment avem o inflatie de 8,2%. Intr-adevar, a scazut de la 10 si ceva la suta, la iulie acum a scazut la 8,2%", a precizat Veronica Dutu.

Datele Institutului National de Statistica confirma evolutia. Rata anuala a inflatiei a fost de 8,16% in iulie 2026, fata de 10,42% in iunie. Rotunjit, nivelul este de 8,2%.

Scaderea inflatiei nu inseamna insa ca preturile au revenit la nivelurile anterioare. Inseamna ca acestea cresc intr-un ritm mai lent. Totusi, puterea de cumparare ramane sub presiune chiar intr-un moment in care statul are tot mai putin spatiu pentru majorari salariale.

„Romania nu-si permite sa aiba o crestere a anvelopei salariale"

In aceste conditii, Veronica Dutu considera ca noua lege a salarizarii nu poate fi construita pe o crestere generala a cheltuielilor cu personalul.

„Eu cred ca in acest moment Romania nu-si permite sa aiba o crestere a anvelopei salariale la bugetul de stat, pentru ca nu avem indicatorii economici din prezent care sa permita o astfel de anvelopa", a declarat CEO-ul UnionContExpert.

Problema este una de sustenabilitate. Statul trebuie sa gaseasca o formula prin care sa corecteze diferentele dintre functii, institutii sau categorii profesionale fara sa creeze o noua crestere permanenta a cheltuielilor.

Reforma, dar fara reducerea salariilor actuale

Limitarea cresterilor nu ar trebui insa transformata, in opinia Veronicai Dutu, intr-o reducere brutala a veniturilor existente.

„Dar, pe de alta parte, nici nu trebuie sa scazi salariile, veniturile. Aceasta lege sa se aplice din momentul prezent in viitor, nu retroactiv", a spus expertul fiscal si financiar.

Ceea ce presupune protejarea veniturilor persoanelor deja incadrate si introducerea noilor reguli pentru evolutiile salariale ulterioare.

Pentru angajat, diferenta dintre o reforma aplicata gradual si o diminuare imediata a venitului poate fi foarte mare.

„Pentru ca, ganditi-va, oamenii au familii, au copii, au rate. Este foarte complicat sa reduci substantial venitul unei familii pe o perioada imediata, adica de la o luna la alta", a explicat Veronica Dutu.

Un credit ipotecar, o rata auto sau cheltuielile pentru educatia copiilor au fost asumate pornind de la un anumit venit lunar. O reducere semnificativa introdusa intr-un interval foarte scurt poate destabiliza bugetul unei familii chiar daca, la nivelul contabilitatii publice, masura produce economii.

Medicii si profesorii, dupa ani in care statul a incercat sa ii pastreze in Romania

Veronica Dutu aduce in discutie si un efect pe termen mai lung al eventualelor reduceri salariale: capacitatea sectorului public de a pastra personal calificat.

„Romania a facut eforturi foarte mari sa-si tina in tara doctorii, sa-si tina in tara profesorii prin aceste mariri de salarii", a declarat CEO-ul UnionContExpert.

Ani la rand, nivelul remuneratiilor din sanatate a fost una dintre explicatiile plecarii personalului medical catre alte state europene. Majorarile salariale au fost utilizate inclusiv ca instrument pentru reducerea acestui exod.

O diminuare semnificativa a veniturilor ar putea reaprinde problema tocmai in sectoarele in care Romania are nevoie de specialisti si unde formarea unui medic sau a unui profesor cu experienta presupune ani de pregatire.

„Eu nu sunt de acord sa se taie salariile la aceste categorii sociale", a subliniat Veronica Dutu.

Sporul poate fi taiat din grila, dar dispare tot din bugetul familiei

Una dintre variantele discutate in reformarea salarizarii este limitarea sau eliminarea unor sporuri. Din perspectiva bugetara, exista o diferenta intre salariul de baza si sporurile acordate unui angajat. Pentru persoana care primeste banii lunar, diferenta este insa mult mai putin relevanta.

„Chiar daca reducerea se refera la plafonarea acelor sporuri sau eliminarea lor", a spus expertul fiscal.

Veronica Dutu atrage atentia ca efectul real trebuie analizat prin venitul net care ajunge in fiecare luna in gospodarie.

„Prin salariu omul intelege tot venitul care intra in casa. Pentru ca prea putin il intereseaza ca acei bani vin din sporuri sau vin din alte forme", a explicat CEO-ul UnionContExpert.

Un angajat care incaseaza lunar salariul de baza plus mai multe sporuri isi construieste bugetul pornind de la suma totala. Daca unul dintre aceste sporuri dispare, efectul economic pentru familie este acelasi ca in cazul unei reduceri salariale: venitul disponibil scade.