Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la 6,50% pe an, conform informatiilor publicate de banca centrala.
Totodata, BNR a hotarat sa pastreze rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, iar rata dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
De asemenea, institutia a anuntat mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit, continuand astfel politica de stabilitate monetara intr-un context economic marcat de presiuni inflationiste si incertitudini externe.
„Deciziile CA al BNR vizeaza asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Consiliul de administratie reitereaza ca, in contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru stabilitatea macroeconomica si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse", conform sursei citate.
Rata anuala a inflatiei a coborat usor in octombrie 2025, la 9,76%, dupa 9,88% in septembrie, potrivit datelor analizate de Banca Nationala a Romaniei. Reducerea este atribuita incetinirii cresterii preturilor la combustibili si pe segmentul LFO (legume, fructe, oua), insa acest efect a fost doar partial compensat de accelerarea scumpirilor din energie, impulsionate de majorarea tarifelor la gazele naturale. In paralel, inflatia CORE2 ajustat — componenta care exclude cele mai volatile preturi — s-a mentinut la 8,1%, confirmand persistenta presiunilor de fond.
Indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparatiile la nivel european, a urcat la 8,4% in octombrie, fata de 5,8% in iunie. In acelasi interval, rata medie anuala a inflatiei IPC a avansat la 6,6%, iar cea calculata pe baza IAPC la 6,2%, marcand accelerari semnificative ale dinamicilor medii.
Pe partea reala a economiei, BNR arata ca noile statistici confirma cresterea PIB cu 1,2% in trimestrul II 2025, dupa stagnarea inregistrata la inceputul anului. Acest avans implica o adancire mai moderata a deficitului de cerere agregata in prima jumatate a anului, fata de estimarile anterioare.
Totodata, se reconfirma stabilizarea cresterii economice in termeni anuali la 0,3% in trimestrul II, pe fondul unor evolutii divergente la nivelul principalelor componente ale cererii agregate. Cererea interna a continuat sa piarda din ritm, influentata de contractarea usoara a formarii brute de capital fix si de diminuarea contributiei pozitive a variatiei stocurilor. Aceste efecte au fost doar partial compensate de revenirea consumului populatiei dupa scaderea consemnata in trimestrul I.
In schimb, exportul net a redus semnificativ presiunea contractionista, datorita unei dinamici superioare a exporturilor in raport cu importurile. Astfel, deficitul comercial s-a ajustat vizibil comparativ cu anul precedent, iar deficitul de cont curent a inregistrat la randul sau o reducere, desi moderata, evolutie influentata de deteriorarea balantei veniturilor primare.
Cele mai recente evaluari ale Bancii Nationale a Romaniei arata ca activitatea economica a ramas, in linii mari, in stand-by in a doua jumatate a anului 2025. Desi semestrul II indica o cvasi-stagnare, banca centrala estimeaza o accelerare a cresterii economice in trimestrul III, impulsionata de evolutii neuniforme la nivelul componentelor cererii agregate si al principalelor sectoare, in comparatie cu perioada similara din 2024.
In perioada iulie–septembrie, comertul cu amanuntul a consemnat un usor declin, iar productia industriala a continuat sa se contracte modest in primele doua luni ale trimestrului III. In contrapondere, sectorul constructiilor a inregistrat un avans puternic, sustinut de o revenire solida pe toate segmentele, in special pe cel rezidential.
Totodata, dinamica exporturilor de bunuri si servicii a pastrat un ritm superior celei a importurilor, diferenta care s-a accentuat in iulie–august. Acest decalaj a contribuit la adancirea ajustarii deficitului comercial si a celui de cont curent, ambele in retragere fata de valorile din 2024.
Pe piata muncii, BNR semnaleaza noi scaderi ale numarului de salariati in lunile iulie si august. In paralel, rata somajului BIM a coborat usor in trimestrul III, dupa ce s-a mentinut la o medie de 6% in primele doua trimestre ale anului. Sondajele din octombrie arata o redresare modesta a intentiilor de angajare, insa deficitul de forta de munca raportat de companii ramane sub nivelul cresterii observate pe ansamblul trimestrului III.
Pe partea costurilor salariale, ritmul anual al salariului brut nominal a continuat sa decelereze in iulie–august, dar se mentine la un nivel considerabil. In acelasi timp, costul unitar al fortei de munca din industrie s-a reaccelerat in august, revenind la o dinamica de doua cifre — un semnal ca presiunile salariale persista, in pofida temperarii activitatii economice.
„Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au accelerat intrucatva scaderea in prima luna a trimestrului IV 2025, ramanand totusi peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen mediu si lung ale titlurilor de stat s-au inscris si s-au mentinut de la mijlocul lui octombrie pe o traiectorie pronuntat descendenta, atingand valori minime ale ultimelor 12 luni. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o crestere relativ abrupta in prima decada a lunii octombrie, pe care si-a corectat-o partial ulterior, in contextul revizuirilor succesive ale asteptarilor investitorilor privind perspectiva ratei dobanzii Fed, dar si pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea celui de-al doilea pachet de masuri fiscale corective", se arata in comunicatul de la banca centrala.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa se tempereze in septembrie 2025, cand ritmul de crestere a coborat la 7,5%, de la 8% in august. Potrivit celor mai recente date ale Bancii Nationale a Romaniei, incetinirea este determinata in principal de reducerea variatiei imprumuturilor acordate companiilor nefinanciare, pe fondul unui context economic marcat de prudenta investitionala si costuri ridicate de finantare.
In acelasi timp, creditarea in lei pentru locuinte a intrerupt trendul ascendent, iar creditul in lei pentru consum a continuat sa piarda din dinamica, mentinand ritmuri de crestere tot mai inguste dupa o perioada cu valori de doua cifre.
Ca urmare, ponderea creditului in lei in totalul finantarii acordate sectorului privat a scazut usor, pana la 69,1% in septembrie, fata de 69,3% in luna anterioara.
BNR va publica noul Raport trimestrial asupra inflatiei pe 14 noiembrie 2025, document ce va oferi actualizari privind perspectivele macroeconomice, presiunile inflationiste si evolutiile cererii interne. Totodata, minuta deliberarilor privind decizia de politica monetara adoptata in sedinta din aceasta saptamana va fi disponibila public in 24 noiembrie 2025.
Urmatoarea sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR este programata pentru 19 ianuarie 2026.
Banca centrala reaminteste ca, in 2024, a operat doua reduceri succesive ale dobanzii-cheie: in iulie, de la 7% la 6,75%, si in august, la actualul nivel de 6,5% pe an — primul ciclu de relaxare monetara dupa perioada de stabilitate inceputa in ianuarie 2023.
Adriana Vaduva