Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis, in sedinta de marti, sa pastreze rata dobanzii de politica monetara la 6,50% pe an, semnaland continuitate in strategia de prudenta a bancii centrale.

Totodata, BNR a mentinut neschimbata dobanda pentru facilitatea de creditare (Lombard), la 7,50% pe an, precum si dobanda aferenta facilitatii de depozit, la 5,50% pe an.

In acelasi timp, banca centrala a decis sa pastreze si nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit, confirmand optiunea pentru stabilitate in cadrul politicii monetare.

„Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat in sedinta de astazi, 7 aprilie 2026, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50% pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit", potrivit informatiilor publicate de banca centrala.

Consiliul de Administratie al BNR arata ca deciziile adoptate urmaresc mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-un cadru care sa sustina, in acelasi timp, o crestere economica sustenabila.

Banca centrala subliniaza din nou ca, in actualul context, stabilitatea macroeconomica depinde de un mix echilibrat de politici publice si de avansul reformelor structurale, inclusiv prin folosirea eficienta a fondurilor europene, astfel incat economia sa isi poata consolida potentialul de crestere pe termen lung si capacitatea de a absorbi eventuale socuri adverse.

Totodata, BNR transmite ca urmareste atent evolutiile interne si internationale si ramane pregatita sa utilizeze instrumentele de politica monetara de care dispune pentru a-si indeplini obiectivul fundamental de stabilitate a preturilor, fara a compromite stabilitatea financiara.

In ceea ce priveste inflatia, banca centrala noteaza ca ritmul anual de crestere a preturilor a continuat sa se tempereze lent in primele doua luni din 2026, coborand la 9,31% in februarie, de la 9,69% in decembrie 2025. Scaderea a fost determinata in principal de reducerea presiunilor din zona preturilor la energie electrica si gaze naturale, insa efectul a fost partial compensat de evolutiile in sens opus de pe segmente precum legume-fructe-oua, preturi administrate, produse din tutun si carburanti.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a incetat sa mai creasca la inceputul anului si a consemnat o usoara corectie, coborand la 8,3% in februarie 2026, de la 8,5% in decembrie 2025. Evolutia a fost sustinuta de efecte de baza favorabile, de ieftinirea unor marfuri agroalimentare si de temperarea dinamicii preturilor de import, intr-un context marcat si de slabirea consumului.

Pe metodologia europeana, rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum s-a redus la 8,3% in februarie, de la 8,6% la finalul anului trecut. In schimb, indicatorii medii anuali au continuat sa urce: rata medie anuala a inflatiei IPC a ajuns la 8,1% in februarie 2026, fata de 7,3% in decembrie 2025, iar inflatia medie anuala calculata pe baza IAPC a crescut la 7,3%, de la 6,8%.

Pe partea de activitate economica, datele BNR indica o contractie de 1,9% a economiei in trimestrul IV 2025, dupa reculul de 0,1% din trimestrul anterior, ceea ce sugereaza o adancire mai pronuntata a deficitului de cerere agregata decat se anticipa initial. In ritm anual, cresterea PIB s-a redus puternic, la 0,2% in trimestrul IV, de la 1,7% in trimestrul III, in principal pe fondul deteriorarii accentuate a contributiei variatiei stocurilor si al scaderii moderate a consumului gospodariilor populatiei.

In schimb, investitiile au ramas un punct de sprijin pentru economie. Formarea bruta de capital fix si-a accelerat ritmul solid de crestere in termeni anuali, iar contributia exportului net a redevenit pozitiva, in conditiile in care exporturile de bunuri si servicii au avut o evolutie mai buna decat importurile, scaderea acestora fiind mai temperata fata de trimestrul anterior.

„Prin urmare, deficitul balantei comerciale si-a accentuat si mai mult contractia in termeni anuali in ultimul trimestru din 2025, iar deficitul de cont curent si-a conservat micul declin, chiar si in conditiile inrautatirii pronuntate a balantelor veniturilor", noteaza Banca Centrala.

Cele mai recente date analizate de BNR sugereaza o usoara revenire a activitatii economice in trimestrul I 2026 fata de ultimele trei luni din 2025, insa intr-un cadru in care ritmul anual de crestere al PIB este asteptat sa incetineasca din nou. Evolutia vine pe fondul unor miscari relativ similare la nivelul principalelor componente ale cererii si al marilor sectoare economice.

In ianuarie 2026, consumul a continuat sa dea semne de slabiciune: vanzarile cu amanuntul si serviciile prestate populatiei si-au accentuat puternic declinul in termeni anuali. In acelasi timp, si sectorul constructiilor a pierdut din avant, volumul lucrarilor reducandu-si rapid ritmul de crestere pana la o revenire moderata in teritoriu negativ.

Industria a ramas, la randul ei, sub presiune, productia industriala inregistrand o contractie anuala mai pronuntata. Pe segmentul comertului exterior, diferenta favorabila dintre dinamica exporturilor si cea a importurilor s-a redus vizibil, dupa ce exporturile de bunuri si servicii au consemnat o scadere mai accentuata decat in trimestrul IV 2025, trecand in teritoriu negativ.

Chiar si in aceste conditii, deficitul comercial a continuat sa se comprime in ianuarie comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, iar deficitul de cont curent s-a redus intr-un ritm si mai accelerat, pe fondul unei evolutii mai bune a balantei veniturilor secundare.

„Efectivul salariatilor din economie si-a accentuat in ianuarie 2026 trendul descresterilor lunare intrerupt la jumatatea trimestrului precedent, amplificandu-si astfel contractia in termeni anuali, in timp ce rata somajului BIM (Biroul International al Muncii) a inregistrat, la randul ei, o scadere pe ansamblul primelor doua luni din 2026, de la valoarea medie de 6,2% la care a urcat in trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indica insa o slabire evidenta a intentiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, dupa usoara redresare din trimestrul IV 2025, precum si o scadere accentuata a deficitului de forta de munca raportat de companii, inclusiv in contextul crizei energetice si a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Totodata, dinamica anuala a salariului brut nominal si-a accelerat descresterea in luna ianuarie 2026, iar cea a costului unitar cu forta de munca din industrie s-a redus semnificativ fata de nivelurile inca ridicate inregistrate in a doua jumatate a anului 2025", conform sursei citate.

Cotatiile-cheie ale pietei monetare interbancare si-au continuat traiectoria descendenta in februarie 2026, insa tendinta s-a inversat la inceputul lunii martie, cand dobanzile au urcat si s-au stabilizat ulterior la niveluri sensibil mai ridicate.

Si piata titlurilor de stat a traversat o schimbare de directie. Dupa ce, la mijlocul primului trimestru, randamentele pe termen mediu si lung si-au accentuat scaderea, in primele doua decade din martie acestea au inregistrat cresteri consistente, doar partial corectate ulterior. Miscarea a fost alimentata de deteriorarea rapida a sentimentului investitorilor, in special fata de pietele din regiune, pe fondul izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu si al riscului unei crize energetice la nivel global.

In acest context, cursul leu/euro a urcat, insa intr-un ritm relativ moderat, inclusiv in comparatie cu evolutiile din regiune, dupa care s-a stabilizat la noul nivel. Evolutia a fost sustinuta si de imbunatatirea semnificativa a soldului tranzactiilor rezidentilor pe piata valutara interbancara.

Pe segmentul creditarii, dinamica anuala a imprumuturilor acordate sectorului privat a intrerupt tendinta de incetinire inceputa in iunie 2025 si a consemnat usoare accelerari in primele doua luni din 2026, ajungand la 6,8% in februarie, fata de 6,2% in decembrie 2025. Evolutia a fost sustinuta de o reaccelerare modesta a creditului in lei si de o crestere mai pronuntata a componentei in valuta, in special pe fondul imprumuturilor acordate companiilor nefinanciare. In acelasi timp, ponderea finantarilor in lei in totalul creditului acordat sectorului privat a continuat sa scada, coborand la 67,8% in februarie 2026, de la 68,2% la finalul anului trecut.

Banca Nationala a Romaniei a anuntat ca minuta deliberarilor privind decizia de politica monetara adoptata in sedinta din 7 aprilie 2026 va fi publicata pe site-ul institutiei pe 22 aprilie 2026, la ora 15:00. Urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie dedicata politicii monetare este programata pentru 15 mai 2026.

Adriana Vaduva