Romania inregistreaza un deficit bugetar de 4,54% din PIB dupa primele luni ale anului 2025, intr-un context in care economia da semne clare de oboseala, iar spatiul fiscal pentru investitii se ingusteaza dramatic. Veronica Dutu, expert fiscal si financiar, CEO la UnionContExpert, a explicat intr-o interventie la TVR+ care sunt implicatiile acestui dezechilibru bugetar si de ce semnalele trebuie interpretate cu maxima prudenta. „Acest deficit bugetar poate fi privit ingrijorator pentru ca, pe fondul unei cresteri modeste a economiei, guvernul nu mai are un spatiu suficient de mare privind investitiile", a declarat Veronica Dutu.

Declaratia vine in contextul in care la recenta rectificare bugetara, guvernul a decis sa taie sume semnificative din zona investitiilor publice, afectand direct companiile care lucreaza cu statul si capacitatea economiei de a genera locuri de munca. „Dupa cum ati vazut si dumneavoastra la aceasta rectificare bugetara, sunt bani taiati de la investitii. Iar investitiile stim ca genereaza in economia nationala locuri de munca, se multiplica banii – investitii de stat, companiile care lucreaza cu statul au din ce in ce mai multe comenzi daca statul investeste in astfel de cheltuieli de capital", a explicat Dutu.

In ciuda acestor dificultati, Romania a primit un semnal de relaxare din partea Comisiei Europene. Deficitul bugetar tinta pentru anul in curs a fost renegociat de la 7,5% la 8,4%, ceea ce ofera o marja suplimentara de manevra pentru autoritatile fiscale. „In aceasta situatie economica dificila, avem un semn bun de la Comisia Europeana pentru ca s-a renegociat acest deficit bugetar anul acesta la 8,4% fata de 7,5% cat a fost pana acum. Si este un semn ca mai avem un spatiu de manevra, de fapt, Guvernul mai are un spatiu de manevra in urmatoarele luni, in asa fel incat sa putem sa ne incadram in acest deficit bugetar de 8,4%", sustine experta fiscala.

Totusi, avertismentul este clar: aceasta flexibilitate nu trebuie sa incurajeze amanarea platilor curente sau rostogolirea datoriilor in anul urmator, o practica periculoasa care poate genera un efect de domino in 2026. „Numai ca sa nu ne trezim la inceputul anului viitor ca guvernul practic a dus niste cheltuieli, niste plati pe care trebuiau sa le faca acum, in anul 2025, sa le reporteze pentru anul 2026 si in anul 2026 sa aiba o alta presiune pe cash", avertizeaza Veronica Dutu.

Aceasta atrage atentia asupra faptului ca si in anii anteriori au existat astfel de raportari artificiale ale cheltuielilor, care au condus la discrepante intre deficitul bugetar declarat si cel real. „Deficitul pe cash anul trecut a fost mai mare decat cel declarat, din cauza acestor datorii care au fost rostogolite din anul 2024 catre anul 2025", a punctat Dutu.

Incasarile bugetare ale statului roman au crescut cu 12 puncte procentuale in primele opt luni ale acestui an fata de perioada similara din 2024, insa aceasta evolutie aparent pozitiva ascunde o realitate economica fragila. Insa majorarea veniturilor nu vine dintr-o crestere sanatoasa a economiei, ci din presiunea fiscala crescuta asupra populatiei si companiilor. „Da, aceste cresteri de venituri la bugetul statului, in primul rand au fost venituri fiscale, pentru ca TVA-ul si accizele au crescut incepand cu luna august si din acest motiv incasarile sunt mult mai mari. Nu sunt din cauza ca a crescut economia, ca avem o economie intr-o dezvoltare mare, continua, ci sunt acesti factori fiscali care au implicat cresterile fiscale."

Cu alte cuvinte, statul roman a colectat mai multi bani nu pentru ca firmele au produs mai mult sau pentru ca populatia a castigat mai bine, ci pentru ca s-au introdus taxe si accize mai mari. In acest context, Dutu atrage atentia ca problema reala nu este incasarea, ci lipsa unei discipline clare pe partea de cheltuieli. „Statul nu trebuie sa aiba grija doar de incasare, doar de venituri. Trebuie sa gestioneze si sa aiba o disciplina financiara pe cheltuieli."

Cheltuielile statului raman mari si inflexibile, in special cele recurente, cum sunt salariile, pensiile, alocatiile si ajutoarele sociale, care nu pot fi ajustate peste noapte. Iar taierile bugetare necesare pentru echilibrarea finantelor publice se lovesc de un obstacol major: lipsa unui cadru legal clar si a unui calendar realist de implementare. „Stim ca sunt cheltuieli recurente in fiecare luna pe care statul, odata ce le-a angajat, trebuie sa le plateasca. Nu ai legi in spate care sa te ajute sa gestionezi aceste taieri de salarii. Daca tai salariile si dai oamenii afara, e posibil ca statul roman sa fie dat in judecata."

Expertul avertizeaza ca reducerea cheltuielilor este un proces lent, care trebuie ancorat intr-un plan pe termen lung, nu in masuri de moment, aplicate haotic sau in lipsa unei strategii clare. Pachetul 2 de masuri fiscal-bugetare, aflat in analiza Curtii Constitutionale, ar putea aduce un inceput in aceasta directie – dar pana la aplicarea efectiva, cheltuielile vor continua sa se „rostogoleasca" luna de luna. „Aceasta reducere de cheltuieli se poate face, dar pe o perioada lunga de timp. Si atata timp cat statul inca nu a recurs la aceste taieri, ele sunt platite luna de luna. Ganditi-va intr-o companie – ai salarii de platit, trebuie sa le platesti."

Cresterea constanta a deficitului bugetar pune o presiune uriasa pe economia romaneasca, iar semnalele venite din partea expertilor indica tot mai clar ca, fara masuri echilibrate, tara risca sa intre intr-un cerc vicios al subdezvoltarii si nemultumirii sociale. CEO UnionContExpert a explicat ca ritmul accelerat al deficitului — care a crescut cu 0,5 puncte procentuale intr-o singura luna — reflecta dezechilibre structurale profunde.

„Asupra economiei sunt aspecte negative, pentru ca atata timp cat noi nu incasam banii de la Uniunea Europeana din PNRR, nu reusim sa ducem mai departe dezvoltarea economiei."

Lipsa fondurilor europene, coroborata cu o colectare fiscala bazata aproape exclusiv pe impozite si taxe, limiteaza drastic capacitatea guvernului de a sustine investitiile publice sau de a stimula cresterea economica. „Taxele pe care le incaseaza statul roman vin in mare parte in urma dezvoltarii economice. Daca nu avem crestere economica, nu avem de unde incasa taxe sustenabile."

Una dintre solutiile adoptate de guvern in ultima perioada a fost extinderea bazei de impozitare, prin eliminarea treptata a facilitatilor fiscale si includerea mai multor contribuabili in sistemul public. Desi aceasta strategie aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, ea are si efecte colaterale, atrage atentia Dutu. „Este bine ca se incaseaza mai multi bani la bugetul statului, dar ganditi-va ca exista si un efect social negativ. Oamenii cu venituri mici, cu aceste cresteri de taxe, vor saraci din ce in ce mai mult."

In lipsa unui echilibru intre austeritate si sprijin social, Veronica Dutu avertizeaza ca nemultumirea publica ar putea escalada. Romanii au nevoie nu doar de justificari tehnice sau apeluri la responsabilitate, ci si de rezultate vizibile, de o imbunatatire reala a nivelului de trai. „Intelegem efortul de strangere a curelei, dar omul trebuie sa primeasca ceva la schimb, ca sa inteleaga justificarea acestui efort."

Cresterea taxelor si concedierea angajatilor din sectorul public sunt doua dintre principalele directii vehiculate in discursul autoritatilor pentru redresarea bugetara. Insa, dincolo de calculele matematice aparent riguroase, efectele sociale si economice ale unei asemenea strategii pot deveni devastatoare pentru Romania. Fara un mecanism de echilibrare si fara investitii reale in tranzitia catre o economie mai eficienta, acest plan va genera efecte in lant care vor pune si mai multa presiune pe bugetul de stat. „Da, sunt riscuri iminente. Ganditi-va daca vor fi disponibilizati oamenii de la stat. Se va mari somajul, iar statul, practic, va plati pe o perioada de timp bani mai multi la somaj."

Concedierea a zeci de mii de bugetari, asa cum prevede pachetul de masuri economice adoptat recent, nu inseamna doar reducerea cheltuielilor cu salariile. In lipsa unui program coerent de recalificare profesionala si integrare in mediul privat, acesti oameni risca sa devina o povara pe termen mediu pentru sistemul public. „Va fi nevoie de fonduri pentru recalificare profesionala sau de orientare in cariera, pentru ca salariatii care au lucrat la stat trebuie sa stie ce sa faca in mediul privat."

Experienta din administratia publica nu se transfera automat in piata libera, unde cerintele sunt diferite si ritmul este mult mai competitiv. De aceea, Veronica Dutu subliniaza necesitatea unei tranzitii inteligente — sprijinita de formare profesionala, consiliere si parteneriate cu mediul privat. „De cele mai multe ori, activitatile de la stat sunt foarte tintite. Sunt activitati pe care nu poti sa le desfasori in mediul privat fara a avea informatii suplimentare si fara a fi recalificat."

Un alt aspect sensibil tine de asteptarile salariale. Functionarii publici beneficiaza, in general, de salarii consistente, iar trecerea in privat presupune ajustari — fie ale pretentiilor, fie ale competentelor. „La stat salariile sunt bune, salarii mari. Iar in mediul privat, daca vrei acelasi salariu, trebuie sa ai competentele necesare pentru a primi suma respectiva."

Expertii economici atrag atentia ca simpla crestere a taxelor si taierea cheltuielilor nu sunt solutii sustenabile pe termen lung. Expertul fiscal a analizat cum ar putea fi gandita o strategie de diminuare a deficitului fara a pune economia pe butuci. „Deficitul acesta bugetar este rezultatul a ani de cheltuire fara cap si fara... fara o cheltuire, un dezmat din banul public."

atrage atentia ca dezechilibrul bugetar cu care se confrunta astazi Romania este efectul acumulat al unor politici iresponsabile, care au accelerat mai ales dupa pandemie. Corectarea acestui dezechilibru nu poate fi facuta peste noapte si nici prin masuri unilaterale. „Este foarte complicat si pentru Guvernul Romaniei sa corecteze acest deficit bugetar care s-a acumulat in ani de zile, in special dupa perioada de pandemie."

In opinia sa, exista doua directii fundamentale prin care se poate actiona fara a sufoca economia: atragerea fondurilor europene si combaterea reala a evaziunii fiscale. „Asa cum a spus si domnul prim-ministru, trebuie in primul rand sa avem grija de banii europeni, sa atragem banii din PNRR si din fondul de coeziune."

Absorbtia fondurilor europene poate actiona ca un amortizor bugetar, dar si ca un stimulent economic — in special pentru investitii in infrastructura, digitalizare si educatie. Insa Romania continua sa se confrunte cu o rata modesta de atragere a acestor fonduri, comparativ cu alte state membre ale UE.

In acelasi timp, unul dintre cele mai mari „gauri negre" din bugetul national ramane evaziunea fiscala. Veronica Dutu subliniaza proportiile ingrijoratoare ale fenomenului: „Evaziunea fiscala este in jur de 10% din PIB. Este o suma imensa. Ganditi-va ce ar insemna ca acesti bani sa fie in economie."

Este o problema cunoscuta la nivel european, insa Romania este „campioana" la acest capitol, spune experta: „In toate tarile europene exista evaziune, numai ca, din pacate, noi suntem aici pe primul loc."

Romania si-a asumat oficial o tinta de deficit bugetar de 8,4% din PIB pentru anul 2025, un plafon negociat cu Comisia Europeana si justificat prin contextul economic dificil si nevoia de a sustine cheltuielile publice. Insamentinerea in acest cadru este departe de a fi garantata. Prezenta in cadrul unei emisiuni la TVR+, Veronica Dutu a atras atentia asupra riscurilor reale ca acest prag sa fie depasit, in special daca se va recurge la o noua rectificare bugetara. „Daca va fi o noua rectificare bugetara si ministerele vor cere bani in continuare de la bugetul statului, e posibil sa depasim si aceasta tinta de deficit."

In opinia sa, problema nu este doar in sfera bugetara imediata, ci si in efectele secundare ale acestui dezechilibru structural, care risca sa se adanceasca daca Guvernul continua sa apeleze la imprumuturi externe pentru a acoperi golurile din buget. „Numai ca ne ducem pe un cost de datorare din ce in ce mai mare, ganditi-va ca pe rectificarea bugetara s-au cerut bani pentru dobanzi – 12 miliarde de lei. Este o suma imensa!"

Acest nivel de dobanzi platite din bani publici – echivalent cu bugetul a doua ministere importante – pune o presiune uriasa pe capacitatea de investitie a statului si reduce drastic spatiul fiscal pentru dezvoltare. „Nu facem decat sa ne afundam de fapt in datorie, apeland la organismele internationale pentru finantare."

Intr-un climat in care economia romaneasca da deja semne de incetinire, orice abatere de la o disciplina fiscala stricta poate declansa un efect de domino: ratinguri mai slabe, costuri mai mari la imprumuturi, investitii amanate si o incredere tot mai scazuta a pietelor.