unioncont.ro Web analytics

BNR a scazut rata rezervei minime obligatorii

BNR a scazut rata rezervei minime obligatorii
Friday, 7 February 2020 economie

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta ale institutiilor de credit la nivelul de 6%, de la 8%, incepand cu perioada de aplicare 24 februarie - 23 martie 2020. De asemenea, mai marii BNR au hotarat si mentinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei la nivelul de 8%.

„Date fiind evolutia creditului in valuta si nivelul adecvat al rezervelor valutare, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta ale institutiilor de credit la nivelul de 6 la suta de la 8 la suta incepand cu perioada de aplicare 24 februarie -23 martie 2020. Masura vizeaza inclusiv continuarea armonizarii mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele si practicile in materie ale Bancii Centrale Europene si ale principalelor banci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei se mentine la nivelul de 8 la suta", a anuntat BNR.

Totodata, banca centrala a decis sa mentina rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,5% pe an, concomitent cu pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara.

De asemenea, in sedinta de vineri, CA a mai luat hotararea de a mentine rata dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an si rata dobanzii aferente facilitatii de creditare la 3,5% pe an.

Rata anuala a inflatiei IPC a crescut in luna decembrie 2019 la 4%, de la 3,8 la suta in noiembrie, nivel situat deasupra intervalului tintei stationare si usor peste cel prognozat. Cresterea acesteia fata de finalul trimestrului III, cand a scazut la 3,5%, este atribuibila in principal majorarii dinamicii preturilor combustibililor, inclusiv pe fondul unui efect de baza, dar si al scumpirii considerabile a fructelor, precum si accelerarii inflatiei de baza.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) a continuat sa se majoreze in luna decembrie pana la 3,7%, peste nivelul prognozat, de la 3,5% in noiembrie si 3,4% in septembrie. Cresterea a reflectat aproape integral tendinta observata pe segmentul alimentar, marcata de majorarea preturilor internationale ale unor produse agroalimentare, evolutii suprapuse presiunilor inflationiste semnificative pe partea cererii si a costurilor unitare cu forta de munca.

Rata medie anuala a inflatiei IPC s-a mentinut in decembrie la nivelul de 3,8% consemnat in luna anterioara, in timp ce rata medie anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum a crescut la 3,9 la suta, de la 3,8 la suta in lunile octombrie si noiembrie.

„Noile date statistice reconfirma scaderea ritmului anual al cresterii economice in trimestrul III 2019, la 3%, de la 4,4% in trimestrul anterior. Pe partea cererii, contributia consumului gospodariilor populatiei s-a redus mai pronuntat, pana la 2,6 puncte procentuale fata de estimarea anterioara (de 3 puncte procentuale), de la 3,8 puncte procentuale in trimestrul II, in timp ce aportul formarii brute de capital fix la cresterea PIB s-a majorat potrivit datelor revizuite, ajungand la 6,3 puncte procentuale (fata de 5,9 puncte procentuale, de la 3,9 puncte procentuale in trimestrul II)", se precizeaza in comunicatul bancii centrale.

In schimb, exportul net si-a amplificat aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul reaccelerarii mai pronuntate a cresterii importurilor in raport cu cea a exporturilor de bunuri si servicii.

Cele mai recente date statistice evidentiaza evolutii mixte in sfera consumului, a investitiilor si a productiei in lunile octombrie-noiembrie: pe de o parte, continuarea cresterii robuste a vanzarilor cu amanuntul, concomitent cu dinamizarea serviciilor prestate populatiei, precum si prelungirea ritmului alert al volumului lucrarilor de constructii, chiar daca usor temperat, iar pe de alta parte amplificarea contractiei productiei industriale, respectiv restrangerea comenzilor noi in industria prelucratoare.

Totodata, cele mai recente date privind balanta de plati evidentiaza incetinirea deteriorarii in termeni anuali a soldului balantei comerciale in lunile octombrie-noiembrie fata de trimestrul III, pe fondul unei incetiniri mai evidente a dinamicii importurilor comparativ cu cea a exporturilor de bunuri si servicii. Deficitul de cont curent a continuat sa se adanceasca, ca urmare a inrautatirii balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu investitii straine directe si transferuri de capital si-a prelungit scaderea.

Cresterea anuala a creditului acordat sectorului privat a incetinit ceva mai evident in decembrie, la 6,6 la suta, de la 7,2 la suta in noiembrie,- media ei pe ansamblul trimestrului IV scazand la 7,1 la suta, de la 7,9 la suta in trimestrul III. In conditiile in care avansul componentei in lei a cunoscut doar o usoara temperare, iar componenta in valuta si-a amplificat contractia, ponderea in total credit a componentei in lei a continuat sa creasca, ajungand in decembrie la 67,6 la suta, cel mai ridicat nivel din mai 1996.

In sedinta de vineri, Consiliul de Administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia februarie 2020, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.

„Noua prognoza reconfirma in linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa se reduca semnificativ in primele luni ale anului curent si sa ramana in jumatatea superioara a intervalului tintei pana la finele orizontului proiectiei, pe o traiectorie ce redevine usor crescatoare in a doua parte a anului curent", conform BNR.

Incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei inflatiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, mai ales in contextul calendarului electoral 2020, iar nivelul si tendinta deficitului de cont curent si a celui bugetar sunt deosebit de preocupante. Incertitudini sporite genereaza si dinamica scazuta a economiei zonei euro si a celei globale, precum si cresterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, inclusiv pe fondul epidemiei de coronavirus. Raman, de asemenea, relevante deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.

Deciziile Consiliului de Administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile pastrarii stabilitatii financiare. Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.

Adrian Vaduva

×Our website uses cookies. If you continue to browse we will assume your permission to use them. To find out more details visit our privacy policy page.