Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis, in sedinta de marti, sa pastreze rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50% pe an, semnaland o atitudine de prudenta in fata unei inflatii care da semne de revenire. De asemenea, au fost mentinute si celelalte instrumente de politica monetara: rata facilitatii de creditare (Lombard) la 7,50%, cea a facilitatii de depozit la 5,50%, precum si nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si valuta ale institutiilor de credit.

Dobanda-cheie fusese redusa ultima data in august 2024, dupa o prima ajustare in iulie, ambele in contextul unei inflatii in scadere la acea vreme. De atunci, insa, traiectoria preturilor s-a modificat. Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei a urcat in luna mai la 5,45%, dupa ce in aprilie se mentinuse la 4,85%. Evolutia a fost determinata in principal de accelerarea scumpirilor la alimente si energie, care au compensat scaderile de ritm din zona combustibililor, produselor din tutun si bunurilor nealimentare.

Mai mult, inflatia de baza CORE2 ajustat a intrerupt trendul descendent, ajungand la 5,4% in luna mai, de la 5,2% in martie. Aceasta inversare reflecta impactul cumulat al cresterii preturilor unor marfuri agroalimentare, al costurilor salariale ridicate si al deprecierii leului in fata euro, precum si anticipatiile inflationiste in crestere.

In ciuda acestor presiuni, rata medie anuala a inflatiei IPC a coborat la 5% in mai, de la 5,1% in martie, iar cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) a scazut la 5,2%, de la 5,4%. Totusi, BNR pare sa ramana in garda, evitand noi reduceri ale dobanzilor pana la o clarificare a trendului inflationist.

Economia Romaniei isi pierde suflul: stagnare in T1, presiuni in crestere din zona externa si consum in decelerare

Dupa un avans modest de 0,5% in ultimul trimestru din 2024, economia Romaniei a intrat intr-o faza de stagnare in primul trimestru din 2025, potrivit Bancii Nationale. Aceasta evolutie sugereaza o accentuare a deficitului de cerere agregata, peste nivelul anticipat anterior. Comparativ cu aceeasi perioada din 2024, produsul intern brut a crescut cu doar 0,3%, in scadere fata de ritmul de 0,5% consemnat in trimestrul anterior.

Pe plan intern, dinamica formarii brute de capital fix a oferit un reviriment notabil, contribuind la sustinerea cererii interne. Totusi, consumul gospodariilor – principalul motor al cresterii economice – a pierdut din avant, semnaland o prudenta sporita a populatiei in fata incertitudinilor economice.

Mai ingrijoratoare ramane contributia negativa a exportului net. BNR subliniaza ca decalajul dintre dinamica importurilor si cea a exporturilor s-a adancit, ceea ce a dus la o crestere accelerata a deficitului comercial in termeni anuali. In consecinta, si deficitul de cont curent a continuat sa se adanceasca, mentinand un ritm ridicat de crestere.

Estimarile pentru trimestrul al doilea sugereaza o revenire modesta, insa cu evolutii divergente la nivelul sectoarelor economice. Astfel, in aprilie, vanzarile din retail au continuat sa incetineasca, in timp ce sectorul serviciilor a recuperat din pierderile recente. Industria ramane insa in teritoriu negativ, accentuandu-si declinul, iar constructiile au reintrat usor pe scadere.

Comertul exterior continua sa exercite presiuni: exporturile au scazut intr-un ritm mai alert decat importurile, perpetuand trendul de adancire a dezechilibrelor externe. Totusi, BNR remarca o usoara temperare a cresterii deficitului de cont curent in aprilie.

Pe piata muncii, datele din martie si aprilie indica o reducere a efectivului de salariati, dar si o scadere a ratei somajului BIM in intervalul aprilie–mai, dupa ce in primul trimestru aceasta urcase la 6%. Semnele din piata muncii sugereaza o posibila ajustare a cererii de forta de munca in contextul incetinirii activitatii economice.

Piata muncii da semne de stabilizare, iar conditiile financiare se relaxeaza pe fondul reducerii tensiunilor politice

Potrivit celor mai recente sondaje de specialitate aferente trimestrului al doilea, companiile din Romania si-au pastrat intentiile de angajare la un nivel stabil, comparabil cu cel din primele trei luni ale anului. In acelasi timp, deficitul de forta de munca raportat de angajatori a inregistrat o scadere semnificativa, semnaland o usoara normalizare pe piata muncii. Totusi, presiunile salariale se mentin: in aprilie, salariul brut nominal si-a continuat cresterea in ritm anual de doua cifre, desi intr-un ritm mai lent. In industrie, costul unitar cu forta de munca a urcat abrupt la 21,8%, marcand un nou varf la debutul celui de-al doilea trimestru.

Pe piata financiara, climatul s-a detensionat in a doua parte a trimestrului, in contextul clarificarilor politice generate de incheierea ciclului electoral si de avansul negocierilor pentru formarea unei noi coalitii guvernamentale. Semnalele privind configurarea unui pachet coerent de masuri fiscale corective au contribuit la temperarea ingrijorarilor investitorilor si la relaxarea usoara a conditiilor de finantare. Astfel, dobanzile din piata monetara interbancara au inregistrat scaderi usoare, dar au ramas semnificativ peste nivelurile din luna aprilie, iar randamentele titlurilor de stat pe termen lung au corectat rapid si complet cresterile abrupte inregistrate la inceputul lunii mai.

Pe piata valutara, leul s-a intarit usor fata de euro in prima parte a lunii iunie, urmand o traiectorie descendenta, insa a revenit ulterior la valorile inregistrate la final de mai. In raport cu dolarul american, moneda nationala a recuperat integral deprecierea din prima parte a lunii mai, pe fondul slabirii generale a monedei americane la nivel international.

Activitatea de creditare a sectorului privat a continuat sa se accelereze in aprilie si mai, rata anuala a cresterii imprumuturilor ajungand la 9,7% in luna mai, fata de 9,2% in martie. Cresterea a fost sustinuta de creditarea in lei, in special pe segmentul companiilor, in timp ce componenta in valuta a incetinit, dar impactul a fost estompat de efectul de curs. Ca urmare, ponderea imprumuturilor in lei in totalul creditelor acordate sectorului privat a scazut usor, la 69,8% in mai, de la 70% in martie.

Foto: bnr.ro

Adriana Vaduva