Desi autoritatile au anuntat public masuri de reducere a cheltuielilor si un control mai strict asupra bugetului, cifrele primului trimestru din 2025 spun altceva: deficitul bugetar este in crestere. Veronica Dutu, expert fiscal si financiar si CEO al UnionContExpert, a explicat la B1TV principalele cauze care au dus la aceasta situatie aparent paradoxala.

„Deficitul bugetar din anul 2025, in primul trimestru, a crescut din cauza faptului ca au crescut salariile la stat, din pacate, cu peste 15%", a declarat Veronica Dutu. Cheltuielile cu personalul bugetar raman una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului public.

Pe langa acestea, incasarile din TVA au scazut, iar explicatia vine din dinamica rambursarilor: „Avem o incasare mai mica in ceea ce priveste TVA-ul, cu peste 2%. De ce aceste incasari sunt mai mici? Pentru ca au fost rambursari mai mari de TVA fata de primul trimestru al anului 2024", a adaugat expertul fiscal.

Un alt element care a impins deficitul in sus este majorarea pensiilor. „Stim ca a avut loc recalcularea de pensii si aceste mariri iar au dus la acest deficit bugetar", a punctat Veronica Dutu. In paralel, Romania a reusit sa atraga cu 25% mai putine fonduri europene decat in perioada similara a anului precedent, o alta lovitura pentru echilibrul bugetar.

Concluzia este una clara si ingrijoratoare: „Romania produce mult mai putin decat cheltuie", afirma Dutu. Intr-un context in care nevoia de consolidare fiscala este critica, ramane de vazut daca guvernul va gasi resursele si vointa necesara pentru a echilibra aceasta balanta fragila.

Romania se imprumuta pentru cheltuieli curente, nu pentru dezvoltare. Datoria publica a ajuns la 55% din PIB

Romania a intrat intr-o zona de risc fiscal major, dupa ce datoria publica a atins in luna ianuarie 2025 pragul critic de 55% din PIB. Ceea ce inseamna ca directia in care merge este una gresita si periculoasa pentru viitorul economic al tarii.

„Aceasta datorie publica a crescut. De ce? Pentru ca statul are nevoie de bani pentru a sustine cheltuielile bugetare si investitiile", explica Veronica Dutu. In mod ideal, imprumuturile contractate de stat ar trebui sa sustina proiecte de dezvoltare, infrastructura si modernizare – adica investitii care sa genereze pe termen mediu si lung venituri si locuri de munca.

Insa, realitatea este cu totul alta: „Din pacate, cei mai multi bani s-au dus pe cheltuieli curente, iar Romania, in loc sa se imprumute pentru a investi si pentru a face acele cheltuieli care aduc in timp plus valoare si genereaza locuri de munca, ci genereaza crestere economica, statul roman in prezent se imprumuta pentru a face fata cheltuielilor curente", a avertizat Dutu.

Aceasta abordare este, in opinia expertului fiscal, „in defavoarea statului roman, este in defavoarea dezvoltarii economice a Romaniei". Practic, in loc sa stimuleze economia, aceste imprumuturi mentin doar un echilibru artificial si temporar, fara efecte reale in cresterea competitivitatii sau a nivelului de trai.

Romania plateste 9 miliarde de euro pe dobanzi. „Guvernul ar trebui sa negocieze mai eficient imprumuturile"

Romania aloca anual aproximativ 9 miliarde de euro doar pentru plata dobanzilor la datoria publica – echivalentul a circa 45 de miliarde de lei. Este un cost urias, avertizeaza CEO al UnionContExpert care a subliniat ca mare parte din imprumuturi nu sunt directionate catre investitii productive, ci sunt folosite pentru refinantarea datoriei existente si pentru cheltuieli curente.

„Romania practic se imprumuta si pentru a refinanta acele datorii care au ajuns la scadenta. Stim foarte bine ca exista acest mecanism al rostogolirii datoriilor de la un an la altul sau de la un moment la altul cand ajung acestea la scadenta", a explicat Veronica Dutu.

Aceasta spirala a imprumuturilor este intretinuta de o problema structurala majora: lipsa de venituri fiscale suficiente. „Romania nu incaseaza, nu are venituri fiscale, plus alte venituri in asa fel incat sa faca fata acestor cheltuieli care, stim foarte bine, cresc in fiecare an mai mult decat incaseaza, mai mult decat veniturile la bugetul statului", a adaugat ea.

In acest context, Dutu atrage atentia ca strategia de finantare a statului trebuie regandita: „Guvernul ar trebui sa ia imprumuturi cu dobanzi mult mai mici, sa negocieze imprumuturi pe o perioada mult mai lunga de timp, in asa fel incat sa nu existe un impact atat de mare asupra bugetului de stat".

In lipsa unor masuri coerente de consolidare fiscala si de stimulare a veniturilor, Romania risca sa cheltuie sume tot mai mari doar pentru a-si mentine datoriile sub control. Costul acestor decizii este resimtit in fiecare an de economie, de antreprenori si, in cele din urma, de contribuabili.

Reducerea deficitului bugetar – o prioritate cu multe conditionari. Veronica Dutu explica directiile-cheie pentru redresarea economica

Expert fiscal considera ca una dintre cele mai presante prioritati ale guvernului in perioada urmatoare este reducerea deficitului bugetar. In viziunea sa, aceasta masura nu poate fi realizata fara o strategie coerenta si echilibrata, care sa includa si alte componente fundamentale pentru stabilizarea si dezvoltarea economiei.

„Da, reducerea deficitului bugetar, absortia banilor europeni, absortia banilor din PNRR, apoi ar trebui sa se duca spre reducerea evaziunii fiscale prin controale catre companiile care fac evaziune", a declarat Veronica Dutu.

Aceasta a criticat modul in care, pana acum, masurile fiscale au fost aplicate aproape exclusiv companiilor corecte, fara ca firmele care ocolesc legea sa fie sanctionate eficient:

„Pentru ca pana in acest moment toate masurile luate de guvern si de Ministerul de Finante – e-factura, e-TVA si toate „e-urile" posibile – sunt doar pentru antreprenorii corecti care declara si platesc taxele."

Un alt aspect major care trebuie abordat este coruptia:

„Ar trebui sa se duca catre reducerea coruptiei, pentru ca in Romania, din pacate, inca exista coruptie si romanii pierd si mor in spitale din aceasta cauza."

Pentru relansarea economica si recastigarea increderii investitorilor, Dutu subliniaza nevoia atragerii de capital strain, in conditiile in care Romania a devenit din ce in ce mai putin atractiva:

„Un lucru foarte important este si atragerea investitorilor straini. Pentru ca stim ca in primul trimestru al anului 2025, din cauza acestei instabilitati fiscale si instabilitati politice, investitorii au venit foarte putin in Romania. Investitiile au scazut fata de aceeasi perioada a anului 2024 in jur cu 4%."

Veronica Dutu: Romania are nevoie urgenta de reforma administrativa. Fara ea, economia nu poate respira

Desi este un subiect invocat recurent in discursurile politicienilor, masurile concrete intarzie sa apara.

„Si as vrea sa mai adaug si acea reforma administrativa despre care vorbim de ani de zile. Inca nu s-a implementat in Romania reforma administrativa la nivel national.", a declarat Veronica Dutu. Aceasta a atras atentia ca reformele sunt amanate constant sub pretextul ciclurilor electorale, iar economia are nevoie de un punct de pornire real, nu doar promisiuni:

„Si spuneau ca dupa aceste alegeri ar trebui facuta. Stim ca de fiecare data spun dupa, dupa, dupa, dar hai sa existe un punct T0 in care efectiv sa ne apucam de treaba, asa cum fac antreprenorii din Romania."

In paralel, Dutu avertizeaza ca statul merge pe o directie riscanta: acoperirea gaurilor bugetare exclusiv prin cresteri de taxe.

„Toate vocile ale economistilor si ale consultantilor fiscali spun ca aceasta gaura la bugetul statului in prima faza nu se poate acoperi decat prin ridicarea de taxe."

Insa solutia este una fragila si pe termen scurt, avertizeaza ea:

„Aceasta masura nu este o masura pe termen lung, pentru ca in momentul in care se ridica taxele, dezvoltarea economica nu o sa mai aiba loc."

Consecintele sunt directe: „Companiile nu vor duce banii spre investitii, ci vor duce banii spre platirea taxelor si a cheltuielilor curente ale companiei."