Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a analizat si Raportul asupra inflatiei – editia de august, document ce integreaza cele mai recente date si proiectii economice.
Potrivit estimarilor bancii centrale, rata anuala a inflatiei va inregistra un avans semnificativ in trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirarii schemei de plafonare a pretului la energia electrica si al majorarii cotelor de TVA si accizelor aplicate de la 1 august. Ulterior, in urmatoarele trei trimestre, inflatia este asteptata sa scada lent si sa urmeze o traiectorie fluctuanta, insa la niveluri vizibil mai ridicate fata de proiectia anterioara.
BNR prognozeaza o corectie descendenta abrupta a inflatiei in trimestrul III 2026, odata cu epuizarea efectelor directe ale celor doua socuri pe partea ofertei, urmata de o descrestere graduala, pana la reintrarea si coborarea acesteia in interiorul intervalului tintei, spre finalul orizontului de prognoza. Aceasta evolutie va fi sustinuta de intensificarea presiunilor dezinflationiste generate de deficitul de cerere agregata, estimat sa creasca mult mai puternic decat in evaluarea precedenta, ca urmare a pachetelor de masuri fiscal-bugetare corective introduse din august 2025.
Banca centrala atrage insa atentia ca raman incertitudini semnificative legate de masurile suplimentare ce vor fi probabil adoptate pentru continuarea consolidarii bugetare, in conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeana si cu procedura de deficit excesiv.
In plus, perspectivele activitatii economice si implicit ale inflatiei pe termen mediu sunt influentate de factori externi: razboiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, frictiunile comerciale globale – care ar putea afecta economia mondiala si comertul international – dar si efectele acordului comercial recent convenit intre SUA si UE.
In acest context, BNR subliniaza importanta utilizarii integrale si eficiente a fondurilor europene, in special a celor din programul Next Generation EU, pentru a compensa partial efectele contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictelor geopolitice si comerciale, dar si pentru implementarea reformelor structurale si a tranzitiei energetice. De asemenea, banca centrala noteaza ca vor fi relevante deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
Pe baza acestor evaluari si tinand cont de gradul ridicat de incertitudine, Consiliul de administratie al BNR a decis sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 6,50% pe an. Rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) ramane la 7,50% pe an, iar cea la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodata, au fost pastrate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Oficialii BNR transmit ca aceste decizii urmaresc mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu si sustinerea unei cresteri economice sustenabile. Consiliul de administratie reitereaza necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice si a implementarii reformelor structurale prin valorificarea fondurilor europene, pentru intarirea rezilientei economiei romanesti in fata unor posibile socuri externe.
BNR afirma ca monitorizeaza cu atentie evolutiile interne si internationale si este pregatita sa foloseasca toate instrumentele disponibile pentru atingerea obiectivului fundamental – stabilitatea preturilor pe termen mediu – cu mentinerea stabilitatii financiare.
Foto: pixabay.com
Adriana Vaduva