Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a hotarat sa mentina rata dobanzii de politica monetara la un nivel de 7% pe an, potrivit informatiilor publicate de institutie. In aceeasi sedinta, s-a decis si continuarea aplicarii ratei de 8% pe an pentru facilitatea de creditare (Lombard) si a ratei de 6% pe an pentru facilitatea de depozit. De asemenea, s-au pastrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale bancilor. Aceste masuri vin in contextul in care dobanda cheie este stabila din ianuarie anul trecut, cand a fost ajustata de la 6,75% la 7% pe an.
"Pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7% pe an. Totodata, s-a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6% pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit", conform sursei citate.
Deciziile recente ale Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) sunt orientate catre o reducere durabila a inflatiei anuale, avand ca obiectiv aducerea acesteia in limita tintei stabilite de 2,5%, cu o marja de variatie de plus/minus un punct procentual. Prin aceste masuri, BNR isi propune sa stabilizeze anticipatiile inflationiste pe termen mediu si sa sprijine o crestere economica sustenabila. In contextul actual, un mix echilibrat de politici macroeconomice, alaturi de implementarea reformelor structurale si utilizarea eficienta a fondurilor europene, sunt considerate esentiale pentru a consolida stabilitatea macroeconomica si pentru a intari capacitatea economiei romanesti de a rezista la socuri adverse.
BNR a raportat o scadere a ratei anuale a inflatiei la 6,61% in martie 2024, de la 7,23% in februarie, o evolutie influentata in principal de incetinirea cresterii preturilor alimentare. Aceasta revine astfel la nivelurile de la sfarsitul anului trecut, evolutia fiind echilibrata de cresterile de preturi inregistrate in primul trimestru al anului 2024 pentru energie electrica, combustibili si produse din tutun, care au fost contrabalansate de scaderea inflatiei de baza si de descresterea dinamicii preturilor alimentelor. In plus, rata anuala ajustata a inflatiei CORE2 a continuat sa se reduca in primele trei luni ale anului, dar intr-un ritm mai lent decat in ultimele doua trimestre, coborand la 7,1% in martie, fata de 8,4% in decembrie 2023. Aceste cifre reflecta eforturile BNR de a modera presiunile inflationiste si de a asigura conditii favorabile pentru o crestere economica pe termen lung.
"Decelerarea a avut ca determinanti si in acest interval efecte de baza dezinflationiste, corectii ale cotatiilor marfurilor agroalimentare si masura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de baza, precum si dinamica in scadere a preturilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele masurilor fiscale aplicate in debutul anului curent si de nivelul marit al anticipatiilor inflationiste pe termen scurt. Acestora li s-au alaturat influentele cresterilor de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, ce au fost transferate, cel putin partial, asupra preturilor unor servicii si bunuri nealimentare, inclusiv pe fondul redinamizarii consumului privat", precizeaza BNR.
Rata anuala a inflatiei masurata prin Indicele Armonizat al Preturilor de Consum (IAPC), un barometru al inflatiei utilizat pentru compararea tarilor membre ale UE, a scazut la 6,7% in martie 2024, fata de 7% in decembrie 2023. In acelasi timp, rata medie anuala a inflatiei, calculata prin Indicele Preturilor de Consum (IPC), a inregistrat o reducere semnificativa, ajungand la 8,5% in martie 2024, de la 10,4% in decembrie 2023. De asemenea, rata medie anuala a inflatiei bazata pe IAPC a scazut la 8,3% in martie 2024, de la 9,7% in decembrie 2023, indicand o tendinta de temperare a presiunilor inflationiste la inceputul acestui an.
"Noile date statistice reconfirma comprimarea activitatii economice cu 0,5% in trimestrul IV 2023 fata de trimestrul precedent, dar si cresterea dinamicii anuale a acesteia la 3%, de la 1,9% in trimestrul III 2023. Potrivit noilor date, cresterea avansului in termeni anuali al PIB a fost sustinuta de toate componentele cererii interne, insa mai cu seama de formarea bruta de capital fix, a carei dinamica anuala de doua cifre s-a cvasi-dublat in acest trimestru, ajungand la 21,4%. Un aport semnificativ a fost adus si de consumul gospodariilor populatiei, care si-a reaccelerat cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut", explica reprezentantii Bancii Nationale.
Potrivit surselor, in trimestrul IV al anului 2023, exportul net a cunoscut o contractie semnificativa, ca rezultat al cresterii mai pronuntate a volumului importurilor de bunuri si servicii, care a reintrat in teritoriu pozitiv si a depasit cresterea exporturilor. Acest fenomen a condus la o majorare a deficitului balantei comerciale si a celui de cont curent in acea perioada, incheind astfel trei trimestre consecutive de reducere. Desi deficitul de cont curent a fost accentuat de deteriorarea considerabila a balantei veniturilor primare, pe ansamblul anului, ambele deficite au scazut vizibil comparativ cu 2022, cu deficitul de cont curent scazand la 7% din PIB, de la 9,2%.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a observat ca, in primele luni ale anului 2024, economia a inregistrat o crestere semnificativa comparativ cu trimestrul IV al anului 2023, chiar daca ritmul anual al cresterii PIB a incetinit, pe fondul unor evolutii divergente la nivelul componentelor cererii agregate si al principalelor sectoare economice.
In primele doua luni ale anului, dinamica anuala a vanzarilor cu amanuntul a inregistrat o crestere notabila, in timp ce scaderea vanzarilor auto-moto a incetinit fata de media trimestrului anterior. In contrast, productia industriala a continuat sa se contracte anual pe intregul interval, desi a aratat semne de redresare in luna februarie. De asemenea, volumul lucrarilor de constructii a cunoscut un declin accentuat comparativ cu perioada similara a anului anterior, dupa sase trimestre de crestere sustinuta. Importurile de bunuri si servicii au continuat sa depaseasca exporturile, ducand la o usoara accelerare a cresterii deficitului comercial in ianuarie-februarie 2024, in timp ce deficitul de cont curent a inregistrat o temperare semnificativa, datorita imbunatatirii balantei veniturilor secundare, influentata de intrarile de fonduri europene din contul curent.
Pe piata muncii, noile date indica o incetinire semnificativa in februarie a cresterii numarului de angajati in economie, in timp ce rata somajului BIM a scazut considerabil in martie, dupa mai multe trimestre de stagnare la o medie de 5,6%. In paralel, cresterea anuala a salariului brut nominal a continuat sa avanseze in perioada ianuarie-februarie 2024, iar cresterea costului unitar cu forta de munca in industrie s-a redus doar marginal fata de trimestrul anterior, ramanand la un nivel ridicat. Conform sondajelor de specialitate, intentiile de angajare au crescut in aprilie pentru a treia luna consecutiv, mai ales datorita sectoarelor de comert si servicii, in timp ce deficitul de forta de munca raportat de companii a continuat sa creasca, desi mai temperat, cu un impact semnificativ din partea sectorului constructiilor.
Pe piata monetara interbancara, principalele cotatii au ramas stabile in aprilie, in timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat si-au accentuat cresterea, o evolutie aliniata la trendurile din economiile avansate si din regiune. Aceasta tendinta a fost influentata de recalibrarea asteptarilor investitorilor privind traiectoria viitoare a ratei dobanzii stabilite de Rezerva Federala a SUA si de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, care a afectat apetitul global pentru risc. In acest context, cursul de schimb leu/euro a revenit si s-a stabilizat la un nivel mai inalt la sfarsitul lunii aprilie, dupa ce a atins temporar acest palier in ianuarie.
In ceea ce priveste creditarea sectorului privat, dinamica anuala a incetinit usor in martie 2024, ajungand la 4,7%, de la 4,9% in februarie. Aceasta descrestere a fost partial compensata de o usoara accelerare a creditului in lei, ceea ce a dus la o crestere a ponderii componentei in lei in totalul creditului acordat sectorului privat, atingand 68,9% in martie, fata de 68,7% in februarie.
Adriana Vaduva