Totodata, banca centrala a pastrat neschimbate si celelalte instrumente-cheie: rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) ramane la 7,50% pe an, iar rata dobanzii la facilitatea de depozit este mentinuta la 5,50% pe an. De asemenea, nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit nu au fost modificate.
Decizia vine pe fondul unei abordari prudente in politica monetara, avand in vedere presiunile inflationiste reziduale, volatilitatea mediului international si necesitatea stabilitatii financiare.
Inflatia scade usor in martie si aprilie, dar economia ramane fragila; incetinire a consumului si presiuni pe piata muncii
Rata anuala a inflatiei a continuat sa scada in martie 2025, atingand 4,86%, dupa ce in februarie fusese de 5,02%, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Evolutia a fost determinata in principal de ieftinirea combustibililor si a energiei, care a contrabalansat cresterea accentuata a preturilor alimentelor.
In ansamblul primului trimestru din 2025, inflatia s-a temperat mai putin decat era anticipat anterior, coborand de la 5,14% in decembrie 2024. Scaderile de pe segmentele combustibili, tutun si bunuri nealimentare au fost partial anulate de scumpiri pe zona energiei, a alimentelor procesate si a preturilor administrate.
Inflatia de baza (CORE2 ajustat) a continuat sa se reduca intr-un ritm lent, ajungand la 5,2% in martie, de la 5,6% la finalul lui 2024. Efectele favorabile vin din dezinflatia bunurilor non-alimentare si din scaderea preturilor de import, insa sunt contracarate de majorarile de pret la marfuri agroalimentare si de transferul presiunilor salariale in costurile finale.
In aprilie 2025, rata anuala a inflatiei a stagnat la 4,85%, in contextul scaderii preturilor la combustibili si produse din tutun, dar si al cresterii continue a preturilor la energie si alimente. Inflatia armonizata (IAPC) a scazut la 4,9%, iar rata medie anuala s-a redus la 5,3%.
Activitatea economica – sub asteptari
Datele preliminare indica stagnare economica in primul trimestru al anului, contrar prognozelor de redresare usoara formulate la inceputul lui 2025. Produsul intern brut a crescut cu doar 0,2% in termeni anuali, fata de 0,5% in trimestrul IV 2024. Evolutia reflecta un tablou mixt la nivelul cererii interne si al sectoarelor economice.
Vanzarile cu amanuntul au franat considerabil in T1, iar serviciile prestate populatiei au intrat in teritoriu negativ in ianuarie si februarie. In contrast, volumul lucrarilor de constructii a inregistrat o revenire puternica, sustinuta de proiectele rezidentiale si de constructiile ingineresti. Productia industriala a suferit insa o contractie abrupta, iar exporturile au ramas mult sub ritmul importurilor, accentuand dezechilibrul comercial si contribuind la adancirea deficitului de cont curent.
Piata muncii: recuperare partiala, dar cu semne de slabiciune
Pe fondul unei usoare relansari economice din perioada anterioara, numarul salariatilor a crescut in primele doua luni din 2025, iar rata somajului BIM a scazut fata de media de 5,7% inregistrata in a doua jumatate a anului trecut. Salariile brute au continuat sa creasca intr-un ritm de doua cifre, insa s-a remarcat si o accelerare a costului salarial unitar in industrie, care a urcat la 16,6%.
Cu toate acestea, sondajele din aprilie semnaleaza o posibila racire a pietei muncii: intentiile de angajare pe termen scurt s-au redus, iar deficitul de forta de munca raportat de companii a scazut semnificativ, indicand prudenta in planurile de extindere a resurselor umane.
Tensiunile politice post-electorale destabilizeaza pietele financiare: leul sub presiune, randamentele titlurilor de stat cresc
Dupa o luna aprilie marcata de o aparenta stabilitate pe pietele financiare, climatul s-a schimbat brusc in urma primului tur al alegerilor prezidentiale. Tensiunile politice tot mai accentuate au alimentat incertitudinile in randul investitorilor, amplificand temerile legate de traiectoria consolidarii fiscale si de sustenabilitatea macroeconomica a Romaniei.
Imediat dupa scrutin, cotatiile de pe piata monetara interbancara au cunoscut o crestere rapida, in timp ce randamentele titlurilor de stat au urcat abrupt, in special pe maturitatile scurte. De asemenea, leul s-a depreciat vizibil in raport cu euro si a pierdut si mai mult teren fata de dolarul american, influentat suplimentar de intarirea monedei SUA pe pietele internationale.
Totodata, volatilitatea politica a generat un val de iesiri de capital din piata financiara locala. Aceste retrageri au pus presiune pe lichiditatea sistemului, au contribuit la cresterea costurilor de finantare si au afectat echilibrul dintre cerere si oferta pe piata valutara, cu efecte directe asupra rezervelor valutare si cursului de schimb al leului.
In acest context, datele Bancii Nationale indica si o incetinire a creditarii sectorului privat. In martie 2025, dinamica anuala a imprumuturilor s-a redus la 9,2%, de la 9,4% in februarie, pe fondul temperarii creditului acordat companiilor. Segmentul populatiei a continuat insa sa creasca, sustinut de cererea pentru credite ipotecare in lei. Ponderea creditului in lei a urcat marginal, de la 69,9% la 70%, indicand o preferinta relativ constanta pentru finantarea in moneda nationala, in ciuda instabilitatii cursului.
BNR anticipeaza o traiectorie descendenta lenta a inflatiei, dar avertizeaza asupra riscurilor fiscale si geopolitice
Banca Nationala a Romaniei a analizat in sedinta de politica monetara din 16 mai 2025 noul Raport asupra inflatiei, editia de primavara, care include cele mai recente date disponibile pana la 30 aprilie. Conform prognozei actualizate, rata anuala a inflatiei va continua o evolutie oscilanta pana in trimestrul al treilea, sub influenta unor efecte de baza si a incheierii schemei de plafonare a preturilor la energie electrica.
Ulterior, se estimeaza ca inflatia va intra pe un trend descendent pe parcursul a patru trimestre consecutive, dar va ramane semnificativ peste nivelurile prognozate anterior. Abia la inceputul anului 2026 se preconizeaza revenirea sub limita superioara a intervalului-tinta, cu mentinerea ulterioara intr-un palier relativ stabil.
Scaderea inflatiei va fi determinata, potrivit BNR, de factori precum dezinflatia importata, temperarea asteptarilor inflationiste pe termen scurt si manifestarea intarziata a efectelor unui deficit de cerere agregata, anticipat sa se deschida treptat in cursul acestui an. Cu toate acestea, traiectoria asteptarilor inflationiste ramane mai ridicata decat in scenariile anterioare.
Riscurile la adresa acestei perspective sunt considerabile. BNR atrage atentia asupra volatilitatii preturilor internationale la energie si produse alimentare, influentate de evolutiile cotatiilor la materiile prime si de politicile comerciale adoptate de marile economii. De asemenea, incertitudinile interne legate de politica fiscala si de venituri se mentin ridicate, pe fondul executiei bugetare tensionate din primele luni ale anului si al presiunii de a respecta angajamentele asumate fata de Comisia Europeana in cadrul procedurii de deficit excesiv.
Banca centrala subliniaza importanta unui plan credibil de consolidare fiscala pentru stabilizarea finantelor publice, corectarea dezechilibrului extern si mentinerea accesului sustenabil la finantare pentru stat si sectorul privat. Totodata, atrage atentia asupra rolului crucial al absorbtiei fondurilor europene, in special cele din programul Next Generation EU, in atenuarea efectelor contractioniste ale consolidarii fiscale si in sustinerea reformelor structurale si a tranzitiei verzi.
La nivel international, BNR noteaza ca incertitudinile sunt amplificate de prelungirea conflictului din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu si impactul potential al politicilor comerciale ale SUA, care ar putea influenta negativ ritmul economiei globale si al schimburilor internationale.
Potrivit bancii centrale, deciziile adoptate urmaresc mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-un cadru care sa sustina o crestere economica durabila. In acest sens, BNR subliniaza importanta unui mix coerent de politici macroeconomice si a implementarii accelerate a reformelor structurale, in special prin valorificarea fondurilor europene, care pot stimula potentialul de dezvoltare al economiei si capacitatea acesteia de a rezista la socuri.
In analiza sa, BNR tine cont de evolutiile recente de pe pietele externe, inclusiv de deciziile de politica monetara ale Bancii Centrale Europene (BCE) si ale Rezervei Federale a SUA (Fed), precum si de atitudinea adoptata de bancile centrale din regiune.
Institutia transmite ca va continua sa urmareasca atent dinamica economiei interne si globale si ramane pregatita sa utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a-si atinge obiectivul principal: stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditiile pastrarii echilibrelor financiare.
Adriana Vaduva