Rata dobanzii de politica monetara ramane la 1,25% pe an conform deciziei consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei.
De asemenea, nu a fost modificata rata dobanzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an si nici rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75% pe an.
In aceeasi sedinta, Consiului BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
„In sedinta de astazi, 15 martie 2021, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25 la suta pe an; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la suta pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75 la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit", conform informatiilor publicate de BNR.
Activitatea economica a continuat sa se redreseze intr-un ritm deosebit de alert in trimestrul IV 2020 - superior celui previzionat si doar usor incetinit in raport cu intervalul precedent -, reducandu-si declinul in termeni anuali la -1,4%, de la -5,6% in trimestrul III, in conditiile unei cresteri trimestriale de 4,8%, dupa majorarea cu 5,6% din trimestrul anterior. Evolutia face probabila restrangerea mult peste asteptari a deficitului de cerere agregata la finele anului 2020, implicand modificarea substantiala a perspectivei pe termen scurt si mediu a pozitiei ciclice a economiei.
In acelasi timp, contractia economica din anul 2020 s-a limitat la -3,9%, iar in absenta efectului specific al agriculturii - datorat conditiilor meteorologice nefavorabile -, aceasta ar fi fost de -3,3%, printre cele mai mici din Europa.
"Redresarea s-a datorat in totalitate cererii interne. Alaturi de variatia stocurilor - al carei impact expansionist l-a compensat in buna masura pe cel puternic contractionist din trimestrul precedent -, un rol insemnat in impulsionarea absorbtiei interne l-a avut formarea bruta de capital fix. Aceasta si-a accelerat considerabil cresterea in termeni anuali, pe fondul dinamizarii puternice a constructiilor noi, inclusiv cu aportul investitiilor publice si al programelor guvernamentale. In acelasi timp, consumul privat si-a marit doar marginal dinamica anuala negativa, in conditiile in care reaccentuarea contractiei cumpararilor populatiei - in principal pe seama comprimarii serviciilor, in contextul reacutizarii pandemiei - a fost contrabalansata aproape integral, ca impact, de cresterea altor subcomponente, dupa scaderea considerabila consemnata de acestea in trimestrul IIIpuncteaza BNR.
Exportul net si-a cvasi-dublat insa aportul negativ la dinamica anuala a PIB, pe fondul cresterii usor mai vizibile a dinamicii importurilor in raport cu cea a exporturilor de bunuri si servicii, antrenand si o reamplificare a deficitului balantei comerciale fata de aceeasi perioada a anului trecut. In aceste conditii, dar si ca urmare accentuarii deteriorarii balantei veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent si-a marit avansul in termeni anuali, in pofida cresterii intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.
De asemenea, conditiile de pe piata financiara au continuat sa se amelioreze ulterior reducerii ratei dobanzii de politica monetara din luna ianuarie 2021, resimtind insa mai tarziu influente venite din amplificarea volatilitatii pe piata financiara internationala - pe fondul asteptarilor inflationiste si al temerilor investitorilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed -, alaturi de cele decurgand din recentele evolutii macroeconomice interne mult peste asteptari relevate de datele statistice.
Astfel, principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit mersul pronuntat descendent pana spre finele lunii ianuarie, iar apoi s-au stabilizat usor deasupra ratei dobanzii de politica monetara, pentru ca in primele zile din martie sa cunoasca o vizibila ajustare ascendenta, in contextul inaspririi conditiilor lichiditatii. La randul lor, randamentele titlurilor de stat in lei au inregistrat noi scaderi consistente in ianuarie - pana la un nou minim istoric in cazul maturitatii de 10 ani -, care s-au corectat insa partial sau integral in a doua parte a lunii februarie.
Ratele dobanzilor la principalele categorii de credite noi ale clientilor nebancari au continuat, la randul lor, sa descreasca in intervalul decembrie 2020 - ianuarie 2021, ori s-au consolidat la valorile joase atinse anterior.
In ceea ce priveste cursul de schimb leu/euro, acesta si-a pastrat relativa stabilitate pana la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferentialului ratelor dobanzilor, pentru ca ulterior sa consemneze o usoara ajustare ascendenta, mai modesta decat cele evidentiate in regiune.
"Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a accentuat ascensiunea in luna decembrie 2020, pana la 5,5 la suta, de la 4,6 la suta in noiembrie, in conditiile cresterii la un maxim istoric a fluxului de credite in moneda nationala, iar in ianuarie 2021 s-a diminuat usor, la 5,1 la suta. Componenta in lei a continuat sa si accelereze cresterea in ambele luni, pana la 8,8 la suta in ianuarie 2021, de la 8 la suta in noiembrie 2020, in contextul redresarii activitatii economice, precum si ca efect al programelor guvernamentale si trendului descendent al ratelor dobanzilor, ponderea sa in total urcand, astfel, in ianuarie la 69,6 la suta (recordul perioadei post-ianuarie 1996)", se mai arata in document.
Adrian Vaduva