10 miliarde in plus la buget? Ce spune Veronica Dutu despre pachetul fiscal promulgat de presedintele Nicusor Dan

10 miliarde in plus la buget? Ce spune Veronica Dutu despre pachetul fiscal promulgat de presedintele Nicusor Dan
duminică, 27 iulie 2025 Diverse

Pachetul fiscal semnat recent de presedintele Nicusor Dan ar putea aduce venituri suplimentare de aproximativ 10 miliarde de lei la bugetul de stat in 2025, potrivit estimarilor expertului fiscal si financiar Veronica Dutu, CEO la UnionContExpert. Aceasta atrage insa atentia ca rezultatele depind direct de evolutia economiei nationale.

„Acest pachet fiscal cred ca va aduce anul acesta venituri la bugetul statului in jur de 10 miliarde de lei, cu conditia ca sa avem acelasi trend al economiei nationale", a declarat Veronica Dutu in cadrul unei interventii la B1 TV. In opinia sa, daca ritmul economic se va mentine la nivelul actual, incasarile ar putea fi consistente, insa in caz contrar, „posibilitatea de a incasa mai putini bani la bugetul statului pe aceste cresteri de taxe cred ca este destul de mare".


Dutu subliniaza ca noile masuri fiscale au fost proiectate pornind de la rezultatele economice de pana acum, dar ca acestea s-ar putea modifica in functie de evolutia contextului macroeconomic.

Pentru 2026, estimarile sunt si mai ambitioase. „La anul viitor ne asteptam ca din aceste cresteri de taxe sa avem venituri la bugetul statului in jur de 23 de miliarde de lei. Ceea ce va duce cu siguranta la acea scadere a deficitului bugetar de peste 1%", a mai precizat CEO-ul UnionContExpert.

Totusi, impactul imediat asupra populatiei este unul negativ, mai ales ca noile masuri coincid cu sezonul concediilor. „Romanii mai pleaca si in concedii, pentru ca au acest drept dupa un an de zile de munca. Chiar auzeam discutii referitoare la concedii, ca romanii trag putin frana de mana in ceea ce priveste cheltuielile pentru concedii", a adaugat Dutu.

Situatia este reflectata si in tendintele din turism. „Daca nu ne-am rezervat dinainte concediile de vara, acum daca ne hotaram de pe o zi pe alta sa plecam, cu siguranta vom plati preturi mult mai mari", a spus ea.

Referindu-se la industria HoReCa, Veronica Dutu a remarcat ca aceasta va fi momentan mai putin afectata. „Din fericire, TVA-ul va fi doar de 11% de la 1 august, adica e o crestere doar de 2%", a explicat. Cu toate acestea, nu exclude o viitoare majorare: „In functie de incasarile la bugetul statului, e posibil ca si acest TVA in industria Horeca sa fie marit la 21%".

Cresterea TVA la 21% – solutie de urgenta pentru buget, dar cu pretul scumpirii vietii de zi cu zi

Guvernul a decis majorarea TVA-ului standard de la 19% la 21%, masura care, desi promite incasari record la bugetul de stat, va avea un impact direct asupra tuturor romanilor. Expertul fiscal a subliniat atat motivele din spatele cresterii, cat si efectele pe termen scurt si mediu asupra economiei si consumatorilor.

„In urma cresterii TVA incasarile la bugetul statului vor fi cele mai mari, cu impact cel mai mare", a explicat Veronica Dutu. Practic, este vorba despre o masura cu randament rapid pentru stat, dar cu efecte in lant pentru mediul economic si pentru consumatori.

Impactul se va simti imediat in portofelul populatiei. „Va afecta toata populatia Romaniei pentru ca TVA mai mare duce la cresteri de preturi la raft. Vom plati mai mult", avertizeaza expertul.

Mai mult, majorarea TVA ar putea duce la o accelerare a inflatiei. „E posibil sa asistam si la o crestere a inflatiei pentru ca in momentul in care creste pretul, inflatia creste. Urmeaza cumva trendul ascendent al preturilor", a mai adaugat Dutu.

Desi guvernul spera ca acest instrument fiscal va aduce echilibru bugetar, riscul unei inflatii ridicate ramane prezent. „Sa speram ca nu vom avea inflatie de 8%, asa cum se preconizeaza spre sfarsitul anului, dar vom vedea, pentru ca situatia, in momentul acesta, nu e atat de usor predictibila", a concluzionat ea.

Pensionarii si coasiguratii, vizati de noile contributii la sanatate: Este justificata aceasta schimbare fiscala?

Modificarile aduse de la 1 august in ceea ce priveste contributiile la sanatate pentru pensionari si coasigurati au deschis o dezbatere aprinsa despre echitate fiscala si sustenabilitatea sistemului public.

„Daca ne bazam pe un principiu ca toata lumea care beneficiaza de aceste servicii trebuie sa le plateasca, sa zicem ca din acest punct de vedere este corect sa platesti daca beneficiezi de un serviciu", a explicat Veronica Dutu, subliniind logica economica ce sta la baza acestei decizii. Cu alte cuvinte, ideea de echitate contributiva este prezenta – cine beneficiaza, plateste.

Totusi, realitatea sociala este mai complexa. „Numai ca aceste contributii la sanatate s-au bazat pe alte principii, adica in momentul in care, de exemplu, daca sotul este asigurat in sistemul de sanatate, putea sa-si coasigure un membru din familie care nu are venituri. Asa a fost pana acum", a adaugat Dutu.

Noua reglementare, care intra in vigoare la 1 august, schimba aceasta abordare: „Inclusiv mamele care sunt in acea perioada de crestere a copilului trebuie sa plateasca contributia la sanatate si pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 de lei", a precizat experta fiscala. Aceasta masura este perceputa de unii drept o dubla penalizare, mai ales in contextul economic actual, in care costurile traiului cresc accelerat.

In ciuda criticilor, Veronica Dutu pastreaza o perspectiva echilibrata: „Asa cum am mai spus, sper ca toate aceste mariri de taxe sa duca pe termen lung la acea prosperitate a Romaniei de care toti avem nevoie si pe care o asteptam."

Cresterea impozitului pe dividende la 16% din 2026: un semnal de alarma pentru investitori?

Incepand cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende va creste de la 10% la 16%, o masura care ar putea afecta semnificativ atractivitatea mediului de afaceri din Romania.

„Da, impozitul pe dividende incepand cu 1 ianuarie 2026 va fi 16%", a confirmat Veronica Dutu. Potrivit acesteia, efectul principal va fi perceput negativ de catre investitori, in special cei straini: „Din punctul meu de vedere, aceasta crestere a impozitului pe dividende nu va fi vazuta foarte bine de investitorii care vor sa investeasca in Romania."

Romania era pana acum una dintre tarile cu cele mai reduse cote de impozitare a capitalului din Uniunea Europeana, un avantaj fiscal care a atras de-a lungul timpului multe companii internationale. „Stiam ca pana acum impozitarea capitalului in Romania este cea mai mica din Uniunea Europeana si era si acesta unul din motivele ca investitorii veneau si investeau sume in Romania si voiau sa-si dezvolte aici business-ul", a explicat Dutu.

Un alt aspect important este impactul asupra repatrierii capitalului: „Vom vedea daca repatrierea capitalurilor va fi la fel de atractiva, pentru ca sunt romani care investesc in strainatate si in momentul in care repatriază capitalul in Romania, acest capital trebuie impozitat."

Pentru companiile mici, exista insa o optiune strategica: „Companiile mici pot sa depuna niste bilanturi intermediare, de exemplu la luna septembrie, in asa fel incat sa poata beneficia de aceasta plata a impozitului de 10%, pentru ca incepand cu 1 ianuarie va fi marit substantial."

Chiar daca diferenta de 6 procente poate parea redusa, ea devine semnificativa in cazul dividendelor mari: „6% este un procent care impacteaza asupra dividendelor ridicate de antreprenori."

Pachetul Justitiar: Ce schimbari se anunta in sectorul public si care sunt principiile necesare pentru reforma?

Dupa un prim val de masuri fiscale care a starnit numeroase controverse si reactii din partea mediului de afaceri, autoritatile pregatesc un al doilea pachet de reforme, ce ar urma sa intre in vigoare la inceputul lunii urmatoare.

„In al doilea pachet este vorba despre practic acel pachet justitiar, prin care de fapt si cei care lucreaza la stat sa fie afectati, nu numai noi romanii si antreprenorii", a declarat Veronica Dutu. Mesajul ei este clar: reforma trebuie sa fie echitabila, iar eficienta cheltuirii banului public sa devina o prioritate reala.

Una dintre directiile esentiale vizate de acest pachet este restructurarea sistemului de salarii din sectorul bugetar. „Se va umbla asupra reducerii salariilor, a primelor, stiind ca sunt niste avantaje la salarii de care beneficiaza cei care lucreaza la stat. Sunt salarii foarte mari acolo", a subliniat expertul fiscal.

Totusi, Dutu nu contesta nevoia unui personal bine remunerat in administratie, ci pledeaza pentru o corelare clara intre performanta si compensatii: „Din punctul meu de vedere, cine munceste trebuie sa fie platit si foarte bine platit, mai ales cei care ocupa functii de conducere. Dar aceste venituri sa fie cuantificate in functie de rezultatele profesionale si in functie de rezultatele companiei."

Ea a oferit si un exemplu sugestiv din sectorul privat: „Daca o companie este pe pierdere, nu stiu daca directorul general este premiat. Pe cand in companiile de la stat, vedem ca in fiecare zi iese domnul ministru si prezinta astfel de situatii care nu sunt corecte din punct de vedere financiar."

Mesajul central transmis este acela ca Romania are nevoie de o guvernanta mai responsabila si de o cultura administrativa bazata pe eficienta, rezultate si transparenta: „Asa cum companiile au grija de banii lor si gestioneaza intr-un mod eficient si intr-un mod in care sa genereze in viitor bani, prosperitate pentru salariati si pentru ceilalti oameni, tot asa la bugetul statului."

Somajul atinge 6,2% in 2025: industriile cheie care au fost cel mai puternic lovite

Romania se confrunta in 2025 cu cel mai ridicat nivel al somajului din ultimii ani – 6,2%, potrivit datelor oficiale, iar semnalul de alarma este tras de CEO UnionContExpert.

„Da, din pacate in 2025 au fost firmele din IT, firmele din domeniul constructiilor si in special cele care sunt in industria automoto au fost afectate foarte tare", a declarat Veronica Dutu. Conform acesteia, restructurarile masive din aceste sectoare au avut un impact direct si rapid asupra pietei muncii, contribuind la cresterea accentuata a numarului de someri.

Expertul fiscal atrage atentia asupra unei dinamici ingrijoratoare: industriile considerate pana recent motoare de crestere economica – tehnologia informatiei, constructiile si industria auto – au fost nevoite sa isi reduca semnificativ activitatea sau sa restructureze personalul in lipsa comenzilor sau a predictibilitatii fiscale.

„Din acest motiv au existat restructurari ale posturilor in firmele respective si somajul este unul dintre cele mai mari procente, este peste 6% in acest moment", a explicat Veronica Dutu.

×Website-ul nostru foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Pentru mai multe detalii consultați politica noastră de confidențialitate.