Guvernul a confirmat prima runda de cresteri ale cotei reduse de TVA: de la 5 % la 9 % pentru lemnele de foc si de la 9 % la 19 % pentru aproape toate celelalte bunuri si servicii incadrate in prezent la 9 %, cu exceptia alimentelor si medicamentelor. Veronica Dutu, expert fiscal si CEO UnionContExpert, explica de ce masura este numai „prima transa" si ce efecte produce in cascada.

„Datorita faptului ca acest TVA totusi nu ajunge la 21 % din prima, este o veste buna. Se va lua decizia de majorare in a patra parte a anului daca nu se ating obiectivele de colectare", avertizeaza ea.

Horeca: nota de plata urca cu 10 %

Sectorul cel mai expus este Horeca, unde serviciile de restaurant si cazare erau taxate cu 9 %: „Se va duce spre 19 % – asta inseamna o crestere cu 10 % a facturii cand mergem sa ne cazam sau sa mancam. Daca vacanta costa 4.000 lei, vom plati in plus circa 400 lei."

Pentru familiile cu venituri apropiate de medie, suplimentul devine semnificativ, afectand direct consumul intern.

Piata imobiliara: franare la prima locuinta

Beneficiarii programelor de locuinte sub 120 000 € (si 120 m²) vor simti puternic trecerea de la 9 % la 19 %: „O crestere de 10 % este foarte mare si va impacta piata imobiliara, care oricum nu o duce bine din cauza instabilitatii politice si fiscale."

In ipoteza unei locuinte de 100 000 €, costul TVA urca de la 9 000 € la 19 000 €, diferenta fiind greu de absorbit de familiile tinere.

Companii in stand-by

„Este posibil sa vedem disponibilizari, firme care isi reorganizeaza activitatea; companiile se vor gandi de doua ori inainte de a investi."

TVA-ul mai mare blocheaza cash-flow-ul si obliga firmele sa canalizeze resursele spre cheltuieli curente, nu spre extindere.

De ce se merge pe TVA, nu pe 21 % direct?

Executivul mizeaza pe incasari rapide fara a trece (inca) la nivelul de 21 % vehiculat initial. Totusi, Veronica Dutu insista ca factura finala va fi platita tot de contribuabili:

„TVA-ul este o taxa indirecta – banii statului – dar impactul loveste si populatia, si companiile."

Daca tintele de colectare nu sunt atinse pana la toamna, urmatoarea etapa – cresterea cotei standard la 21 % – ramane pe masa.

Impozitarea pensiilor peste 4.000 lei: masura de echilibru bugetar sau lovitura pentru seniori?

Guvernul ia in calcul reintroducerea contributiei de sanatate (CASS) de 10 % pentru pensiile care depasesc pragul de 4.000 lei. Economistii o descriu drept o „corectie" menita sa aduca venituri rapide la bugetul suprasolicitat. Insa CEO UnionContExpert avertizeaza ca impactul social risca sa depaseasca beneficiul fiscal.

„A retine bani de la oameni care au muncit 30-40 de ani si sa le opresti acum 10 % pentru sanatate nu este o masura buna."

De ce 4.000 lei nu mai inseamna „pensie mare"

Potrivit Institutului National de Statistica, cosul minim de consum al unei familii de doi varstnici din mediul urban se apropie deja de 3.500 lei, fara a include cresterile anticipate la utilitati.

„Pentru un pensionar, 4.000 lei nu este o suma mare. De la 1 iulie se liberalizeaza piata energiei, iar facturile la curent electric vor fi de trei ori mai mari."

Riscul dublu: costuri mai mari si venituri limitate

Spre deosebire de salariati, seniorii nu pot compensa impozitul suplimentar prin joburi part-time: „Daca esti tanar si nu-ti ajung banii, iti iei al doilea job. Dar multi pensionari nu mai pot lucra."

In plus, marirea costurilor totale de trai – energie, medicamente, servicii – va reduce puternic puterea de cumparare chiar si a celor cu pensii peste medie, accentuand economia de subzistenta.

Un prag prea jos?

Veronica Dutu considera ca un nivel de 7.000–8.000 lei ar fi un reper mai echitabil: „Ma gandeam la o suma ceva mai mare, nu stiu, 7.000–8.000 lei, nicidecum 4.000."

Plafonarea salariilor si pensiilor in sectorul public – masura salvatoare sau risc de tensiuni sociale?

In contextul in care Romania se confrunta cu un deficit bugetar care risca sa blocheze fondurile europene si sa atraga penalizari din partea Comisiei Europene, ideea plafonarii salariilor si pensiilor din sectorul public revine in centrul dezbaterii. Femeia de afaceri atrage atentia ca aceasta masura nu este doar justificabila, ci si necesara in actuala situatie economica.

„Aceasta plafonare eu cred ca trebuie luata pentru ca in ultimul an de zile atat pensiile cat si salariile au crescut la institutiile de stat."

Dezechilibru intre public si privat

Una dintre problemele semnalate de Veronica Dutu este decalajul tot mai mare dintre salariile din sectorul public si cele din mediul privat – un dezechilibru care apasa asupra sustenabilitatii bugetului.

„Aceste salarii nu au crescut in aceeasi masura in mediul privat."

Pe fondul unei economii care se confrunta cu incertitudini fiscale si politice, astfel de cresteri salariale necorelate cu productivitatea reala pun presiune pe finantele publice, in timp ce firmele private sunt deja afectate de instabilitate si costuri crescute.

Un pas necesar pe termen scurt

Masura plafonarii nu ar trebui privita ca o politica pe termen lung, ci ca o interventie de urgenta pentru a evita scenariile de avarie: „Pe termen scurt, cred ca trebuie sa luam toate masurile necesare in asa fel incat sa ne atingem aceasta tinta de deficit bugetar."

Romania este deja sub lupa Comisiei Europene pentru nerespectarea criteriilor de disciplina fiscala, iar mentinerea unei traiectorii descendente a deficitului este esentiala pentru continuarea finantarii europene si pentru pastrarea ratingului de tara.

Risc de incapacitate de plata

Veronica Dutu avertizeaza ca lipsa unor masuri ferme poate conduce la un scenariu periculos: „Romania sa nu fie pusa intr-o situatie foarte complicata de oprire a fondurilor europene sau, in cel mai rau caz, sa ne incadram intr-un grad de risc iar acest grad de risc sa ne duca la o incapacitate de plata a obligatiilor bugetare."

Criminalizarea evaziunii fiscale si reorganizarea ANAF – solutii pentru redresarea bugetului?

Romania pierde miliarde de lei anual din cauza evaziunii fiscale, iar in contextul deficitului bugetar si al riscului de retrogradare financiara, combaterea acestui fenomen devine o prioritate absoluta. Expertul financiar, atrage atentia ca nu doar amploarea evaziunii este alarmanta, ci si lipsa unor masuri eficiente de prevenire si recuperare a prejudiciilor.

„Cu evaziunea fiscala Romania se lupta de ani de zile. Din punctul meu de vedere, eu cred ca nu s-au luat masurile necesare ca sa se colecteze bani la bugetul statului din aceste infractiuni."

O problema scapata de sub control

Evaziunea fiscala a devenit, potrivit Veronicai Dutu, o vulnerabilitate sistemica. In opinia sa, fenomenul este „scapat de sub control", iar in unele cazuri poate fi chiar „voit tolerat". „Cred ca aceasta evaziune fiscala este scapata de sub control si uneori poate este scapata in mod voit."

Acest semnal de alarma vine intr-un moment in care statul cauta surse alternative de venit, in loc sa eficientizeze colectarea taxelor deja existente.

ANAF incepe sa actioneze

Desi evaziunea a fost ignorata prea mult timp, exista indicii ca lucrurile incep sa se miste. Veronica Dutu remarca o intensificare a controalelor si a comunicarii publice din partea ANAF: „Tot citesc in zilele astea diverse aparitii in presa date de ANAF ca s-au gasit firme care fac evaziune fiscala de 5 milioane de lei, de 4 milioane de lei. Deci aceste sume… sunt colosale.In fiecare zi, iti spun sincer, vad comunicate date de ANAF. Inseamna ca ANAF-ul lucreaza, ceea ce ma bucura."

Aceasta dinamica pozitiva este, in opinia sa, un semn ca reorganizarea institutiei si initiativele recente dau roade.

Rolul lui Ilie Bolojan si nevoia de reforma reala

Veronica Dutu isi exprima increderea ca Ilie Bolojan, prin numirea in structurile guvernamentale, poate impulsiona cu adevarat reforma: „Ma bucur ca domnul Bolojan are ca prim obiectiv combaterea evaziunii fiscale."

Ea subliniaza ca banii pierduti prin evaziune nu sunt doar cifre abstracte – sunt fonduri care lipsesc din educatie, sanatate si infrastructura sociala: „Banii astia care se duc pe evaziune, de fapt reprezinta bani pe care statul roman i-ar putea pune la dispozitia romanilor prin scoli mai bune, prin sanatate mai buna, prin servicii publice mai bune."

Impozitul pe proprietate ar putea exploda

In contextul angajamentelor asumate de Romania prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), autoritatile se pregatesc sa modifice radical modul de calcul al impozitului pe proprietate. Mai exact, s-a promis corelarea acestui impozit cu valoarea reala de piata a locuintelor, o schimbare care ar putea lovi direct in bugetele romanilor, in special ale celor cu proprietati in zone considerate „scumpe".

Veronica Dutu sustine ca noul mecanism ar putea transforma impozitul pe proprietate intr-o povara greu de suportat pentru o buna parte a populatiei.

„Da, intr-adevar, in acest moment se lucreaza la un alt proiect de digitalizare a ANAF-ului si a unitatilor administrativ-teritoriale, sa zicem asa, la primarii, la taxe si impozite locale, si se lucreaza la e-Proprietatea. E-Proprietatea este un soft care ar trebui sa cuprinda toate proprietatile din Romania, iar acele proprietati sa aiba valoarea de piata", a explicat Dutu, intr-un interviu acordat RFI Romania.

Problema este ca, in prezent, doua locuinte identice ca suprafata pot fi impozitate la fel, indiferent ca una se afla in centrul Capitalei si cealalta intr-un oras mic din provincie: „Se plateste acelasi impozit chiar daca ai un apartament de 80 de metri patrati in Unirii sau daca ai un apartament de 80 de metri patrati la Vaslui."

Riscul de a-ti vinde casa ca sa-ti platesti impozitul

Noua abordare risca sa creeze o prapastie intre valoarea impozitului si capacitatea reala a cetatenilor de a-l plati:

„Chiar sunt pregatiti romanii sa plateasca impozit la valoarea de piata? Pentru ca nu neaparat daca ai un apartament in Dorobanti, de exemplu, inseamna ca esti un om bogat. Poate sta un student acolo, poate apartamentul este mostenit de la bunici. Romanii nu cred ca sunt pregatiti in acest moment sa plateasca zeci de mii de euro pe an daca au un apartament scump intr-o zona buna a tarii."

Dutu subliniaza riscul aparitiei unor situatii-limita: „Poate sa ajunga impozitul atat de mare incat sa nu-ti permiti sa-l platesti. Atunci ce faci? Vinzi casa ca sa-ti platesti impozitul?"

Avand in vedere ca aproximativ 90% dintre romani sunt proprietari de locuinte, impactul social ar putea fi considerabil.

Efecte colaterale in lant – asigurari mai scumpe, dar mai putin accesibile

Pe langa presiunea directa asupra gospodariilor, Veronica Dutu vede si un efect in lant asupra altor sectoare, precum cel al asigurarilor:

„Daca valoarea apartamentului creste, atunci atrage dupa sine si o crestere a valorii politei de asigurare, ca politele sunt corelate cu valoarea apartamentelor. Ar fi un beneficiu pe piata asigurarilor, dar mai important este sa ai si oamenii care sa plateasca acele asigurari."

Pe de alta parte, cresterea TVA-ului ar putea reduce si mai mult veniturile disponibile: „Oamenii vor cumpara produsele de baza si vor asigura in primul rand traiul de zi cu zi. Nu vor mai avea suficienti bani sa-si faca asigurari care nu sunt obligatorii – cum e casco, de exemplu, la masina."

„Eu am CASCO la masina de cand am cumparat-o, pentru ca imi asigura confortul si protectia. Dar nu toti oamenii isi permit astfel de asigurari, chiar daca ele le ofera liniste si le iau o grija de pe cap", a concluzionat expertul fiscal.

Veronica Dutu a vorbit si despre necesitatea unor masuri mai ferme de fiscalizare a viciilor – in special a jocurilor de noroc, a consumului de alcool si de tutun.

„Din punctul meu de vedere, eu cred ca viciile trebuiesc impozitate foarte mult in asa fel incat sa fie descurajat romanul sa fumeze, sa bea, sa mearga sa-si cheltuie banii la jocurile de noroc", a declarat Veronica Dutu. Expertul considera ca taxarea acestor activitati nu este doar o masura fiscala, ci si una cu rol social, menita sa reduca impactul nociv al acestor comportamente asupra populatiei, in special a tinerilor.

CEO la UnionContExperta subliniat ca problema consumului de tutun in randul minorilor este deja alarmanta: „Poporul roman este un popor care fumeaza foarte devreme. Am inteles ca sunt copii care de la 10-12 ani fumeaza."

Ea considera ca, in ciuda existentei unei legislatii care interzice vanzarea de tutun si alcool catre minori, aplicarea acesteia trebuie consolidata: „Este deja o lege in vigoare si cei care vand catre minori sunt amendati, si amenziile sunt foarte mari." Totusi, sustine ca pentru adulti este necesara o abordare diferita – una economica.

Accize mai mari pentru viciile adultilor

Pentru a limita consumul excesiv, Dutu propune cresterea consistenta a accizelor: „Pentru adulti, aceste vicii trebuiesc limitate cumva prin cresterea accizelor. Stim ca o sa creasca accizele la alcool, tutun si, din pacate, o sa creasca si accizele la carburanti."

Aceasta directie fiscala este vazuta de catre expert drept o solutie cu impact dublu: pe de-o parte, aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, iar pe de alta parte, reduce comportamentele de consum cu efecte negative asupra sanatatii publice si a echilibrului financiar al gospodariilor.

Eliminarea facilitatilor de TVA la tranzactiile imobiliare, alaturi de majorarea impozitului pe dividende, risca sa descurajeze investitiile si sa afecteze grav piata imobiliara si capitalul romanesc.

"Da, este vorba de acea facilitate de 9%, care va fi 19% pentru casele, apartamentele care au valoarea pana in 120.000 de euro, 600.000 de lei, 120 de metri patrati maxim si sa fii la prima achizitie. Deci nu va mai fi acea cota de 9%, se va duce la 19%", a explicat Veronica Dutu. Masura vizeaza direct tinerii care doresc sa achizitioneze o locuinta, dar si dezvoltatorii imobiliari, care vor fi nevoiti sa majoreze preturile pentru a absorbi diferenta de taxare.

"Apartamentele, da, asa cum am vorbit la inceput, vor fi mai scumpe", a adaugat ea.

In paralel, cresterea impozitului pe dividende de la 10% la 16% adanceste presiunea fiscala asupra capitalului. "Este un impact negativ asupra capitalului, pentru ca investitorii care vor veni in Romania, practic investitorii care vor sa investeasca in Europa, analizeaza care este impactul asupra impozitarii capitalului si se vor duce spre tari unde aceasta impozitare este cea mai mica. In Bulgaria, de exemplu, impozitul pe dividende a ramas la 5%, iar la noi se duce spre 16%. De fapt s-a dublat, ca anul trecut a fost 8%, s-a modificat la 10% si acum la 16%", a punctat experta.

Ingrijorarile sunt amplificate de incertitudinile privind calendarul aplicarii acestor masuri. "Acum sa vedem cu ce data va fi aceasta modificare. Este posibil sa fie ori de la 1 august sau poate de la 1 ianuarie 2026. Este vorba de negocierea cu Comisia Europeana. Stim ca pana pe 15 octombrie, Guvernul Romaniei trebuie sa prezinte acest plan fiscal, care este viziunea, planul fiscal al Romaniei pe urmatorii ani, in asa fel incat sa se incadreze in acea tinta de deficit bugetar de 7%", a explicat Dutu.

Totodata, antreprenorii sunt revoltati de faptul ca aceste masuri vin in contextul unei colectari slabe si al unei evaziuni fiscale masive. "Timpul este foarte scurt, noi antreprenorii trebuie sa facem bani ca sa ne platim taxe la bugetul statului, dar inca o data statul are obligatia... sa intre cu bocancii in companiile care fac evaziune, pentru ca chiar antreprenorii sunt foarte, foarte suparati si tristi din acest motiv, pentru ca aceste biruri sunt puse si din acest motiv. Ca daca cei 30 de miliarde de euro, ca atat este evaziunea in acest moment, este 10% din PIB-ul Romaniei, PIB-ul Romaniei in 2025 este undeva la 350 de miliarde de euro, 10% sunt 35 de miliarde de euro. Inmulteste cu 5 si vezi care este suma. Deci este imensa", a avertizat Veronica Dutu.

Intr-o perioada in care statul roman cauta solutii disperate pentru a-si echilibra bugetul, reintroducerea contributiei de asigurari sociale de sanatate (CASS) pentru toate tipurile de concedii medicale este una dintre masurile vehiculate.

„Aici, din punctul meu de vedere, nu este ok. Nu este ok pentru ca s-a mai introdus aceasta contributie la sanatate de 10% la toate concediile medicale, dupa care… la concediile pentru intrarea mamicilor in acel prenatal si concediile foarte grave s-a renuntat la impozitarea cu 10%", a explicat Dutu in cadrul unui interviu acordat RFI Romania.

Intentia de a reintroduce aceasta taxare pentru toate categoriile de concedii ar putea avea un efect nedrept si dezechilibrat asupra celor care chiar au nevoie de sprijin.

„Daca o sa se reia, este un impact negativ asupra omului. Adica il penalizezi de doua ori: o data ca este vai de capul lui si nu se poate duce la serviciu ca este bolnav si nu are cum sa faca rost de bani suplimentari, il mai iei si 10%", puncteaza ea.

Veronica Dutu sustine ca problema nu este legata de taxarea concediilor medicale in sine, ci de lipsa unui control eficient asupra fraudelor. Exista numeroase cazuri in care concediile medicale sunt acordate in mod abuziv, iar sistemul actual nu reuseste sa diferentieze intre cazurile reale si cele fictive.

„Trebuie sa se lucreze la acele concedii medicale care sunt date asa, aiurea. Adica frauda. Nu voiam sa zic asta, dar cam asa suna. Sunt concedii medicale, omul nu este bolnav, dar primeste acel concediu medical."

Pentru a ilustra aceasta realitate, Dutu ofera un exemplu concret: „Chiar am avut o discutie saptamana trecuta cu un client de-al meu care avea o… e o doamna care o durea capul. Pai daca te doare capul, ia-ti o pastila si vina la serviciu, ca nu trebuie sa-ti iei concediu medical pentru doua zile."

Situatia este agravata si de intarzierile uriase cu care statul ramburseaza companiilor sumele platite pentru concediile medicale ale angajatilor.

„Este o grava problema la noi in tara: acele concedii medicale nu sunt platite catre companii. Companiile trebuie sa dea in judecata statul sa recupereze banii."

In plus, primele cinci zile din concediul medical sunt suportate integral de catre angajator: „Mai mult decat atat, stim ca primele cinci zile din acele concedii medicale sunt suportate de companie. Dupa 5 zile sunt suportate din Fondul National de Asigurari Sociale de Sanatate."