unioncont.ro Web analytics

BNR a scumpit inca o data banii

BNR a scumpit inca o data banii
miercuri, 10 august 2022 Economie

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, incepand cu data de 8 august 2022.

BNR a mai majorat atat rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an, cat si rata dobanzii la facilitatea de depozit la 4,50% pe an, de la 3,75%.

De asemenea, CA al BNR a decis pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Conform BNR, rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca in luna iunie, dar intr-un ritm incetinit, asa cum s-a anticipat, urcand la 15,05%, de la 14,49% in luna precedenta, in principal sub influenta noilor scumpiri ale alimentelor procesate si combustibililor, partial contrabalansate de scaderea preturilor LFO (legume, fructe, oua, n.r.).

Pe ansamblul trimestrului II 2022, rata anuala a inflatiei s-a marit mai mult decat in trimestrele precedente (de la 10,15% in martie) si peste asteptari. Cea mai mare parte a cresterii a fost determinata din nou de componente exogene ale IPC, cu precadere pe seama scumpirii consistente si peste asteptari a energiei electrice si gazelor naturale, in contextul modificarii in luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preturilor, precum si al mentinerii la valori ridicate a cotatiilor internationale. Influente aditionale au venit, potrivit BNR, de pe segmentul combustibililor, ca urmare a ascensiunii cotatiei titeiului, pe fondul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate, dar si ca efect al intaririi dolarului SUA in raport cu euro.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa-si accentueze trendul ascendent in trimestrul II 2022, urcand de la 7,1% in martie la 9,8% in iunie, usor peste nivelul prognozat, in principal sub influenta unor noi cresteri ale preturilor alimentelor procesate. Astfel, evolutia componentei continua sa reflecte efectele majorarilor ample ale cotatiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, si ale costurilor crescute cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor in lanturi de productie, potentate de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.

Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut in luna iunie la 9,3% si la 7,9%, de la 6,5%, respectiv 5,6%, in martie 2022.

Noile date statistice reconfirma cresterea ampla a activitatii economice in trimestrul I 2022, cu 5,1% fata de trimestrul IV 2021. Evolutia a implicat o crestere relativ moderata a excendentului de cerere agregata in acest interval, informeaza BNR.

In acelasi timp, institutia mentioneaza ca se reconfirma cresterea dinamicii anuale a PIB in trimestrul I 2022, la 6,4%, de la 2,4% in trimestrul precedent. Plusul de ritm a fost determinat, in principal, de consumul privat, dar pe seama altor subcomponente decat cumpararile de marfuri si servicii - care si-au diminuat considerabil avansul in termeni anuali, inclusiv pe fondul unui efect de baza - iar aportul secundar a fost adus de variatia stocurilor. O contributie notabila a venit si din partea formarii brute de capital fix, ca efect al redinamizarii consistente, fata de aceeasi perioada a anului trecut, atat a investitiilor nete in utilaje (inclusiv mijloace de transport), cat si a constructiilor noi. Totodata, exportul net a continuat sa actioneze in sensul ameliorarii cresterii economice - aportul sau la dinamica anuala a PIB redevenind pozitiv pentru prima data in ultimii 5 ani, in conditiile in care cresterea ritmului anual al volumului exportului de bunuri si servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balantei comerciale si-a reaccelerat insa cresterea in termeni anuali, pe fondul evolutiei relativ mai nefavorabile a preturilor importurilor, iar deficitul de cont curent si-a accentuat considerabil trendul de adancire in raport cu perioada similara a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorarii puternice a soldului balantei veniturilor primare.

Potrivit sursei citate, cele mai recente date si analize indica o cvasi-stagnare a activitatii economice atat in trimestrul II, cat si in trimestrul III al anului curent, sub impactul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate. Evolutia PIB din trimestrul II implica o descrestere considerabila a dinamicii lui anuale in acest interval, dar in conditiile cresterii robuste a consumului privat, inclusiv pe seama unui efect de baza.

Relevante din aceasta perspectiva sunt reaccelerarea in perioada aprilie-mai a cresterii anuale a comertului cu amanuntul si a serviciilor prestate populatiei, contrabalansata doar in mica masura de scaderea ampla, pana la o valoare marginal negativa, a dinamicii comertului auto-moto. In schimb, productia industriala si-a reamplificat contractia anuala, volumul comenzilor noi in industria prelucratoare a scazut fata de perioada similara a anului trecut, iar volumul lucrarilor de constructii noi si-a cvasi-stopat cresterea in termeni anuali. In acelasi timp, importurile de bunuri si servicii si-au accelerat semnificativ cresterea anuala in primele doua luni ale trimestrului II, probabil inclusiv pe fondul evolutiei nefavorabile a preturilor externe, ceea ce, coroborat cu temperarea de ritm a exporturilor, a condus la cvasi-dublarea dinamicii anuale inalte a deficitului comercial fata de media trimestrului I. Deficitul de cont curent si-a redus totusi semnificativ avansul in termeni anuali fata de primele trei luni ale anului, in conditiile ameliorarii soldului balantelor veniturilor, inclusiv cu aportul fondurilor europene de natura contului curent.

Efectivul salariatilor din economie a continuat sa creasca in ritm sustinut in aprilie-mai, aproape exclusiv pe seama angajarilor din sectorul privat, iar rata somajului BIM si-a prelungit scaderea, pana la 5,3% in iunie, ramanand totusi usor peste valorile pre-pandemice. Deficitul de forta de munca si-a stopat insa cresterea neintrerupta din ultimii aproape doi ani, iar intentiile de angajare pe orizontul de trei luni s-au redus usor, in conditiile unor evolutii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele si incertitudinile generate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile instituite.

Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar si-au accelerat ascensiunea in perioada recenta, sub impactul majorarii ratei dobanzii de politica monetara din luna iulie si al controlului ferm exercitat de banca centrala asupra lichiditatii de pe piata. In acest proces un rol important l-au avut asteptarile institutiilor de credit in contextul climatului inflationist intern si international, precum si al perspectivei prelungirii tensiunilor geopolitice.

Randamentele titlurilor de stat si au temperat insa cresterea, iar apoi au consemnat ajustari descendente, in linie cu evolutiile inregistrate de randamentele similare la nivel global, pe fondul revizuirii asteptarilor privind cresterea economica, in conditiile normalizarii mai rapide a conduitei politicii monetare de catre Fed si BCE, dar si ale prelungirii razboiului din Ucraina si ale extinderii sanctiunilor asociate. Rata medie a dobanzii la depozitele noi la termen a consemnat o noua majorare substantiala in luna iunie, inclusiv pe segmentul populatiei.

In aceasta conjunctura, reflectand si o crestere a atractivitatii relative a plasamentelor in moneda nationala, leul a manifestat o usoara tendinta de apreciere in raport cu euro in luna iulie, alimentata si de evolutii interne de natura sezoniera.

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa creasca in iunie, ajungand la 17,5% (16,5% in mai), dar in conditiile unei usoare moderari a creditarii in lei, contrabalansata ca impact de accelerarea considerabila a cresterii creditului in valuta acordat societatilor nefinanciare. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a redus usor, la 72% (de la 72,7% in luna mai).

Adrian Vaduva

×Website-ul nostru foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Pentru mai multe detalii consultați politica noastră de confidențialitate.