unioncont.ro Web analytics

BNR anunta cresterea graduala a ratei inflatiei

BNR anunta cresterea graduala a ratei inflatiei
joi, 20 ianuarie 2022 Economie

Specialistii din Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei se asteapta ca rata anuala a inflatiei sa creasca gradual in urmatoarele luni, depasind astfel valorile usor descrescatoare evidentiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.

In cadrul minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 10 ianuarie 2022 s-a reamintit ca aceasta indica un varf al dinamicii inflatiei de 8,6% in iunie 2022, urmat de o descrestere pana la 5,9% in decembrie 2022 si apoi la 3,3% in septembrie 2023 - usor sub limita de sus a intervalului tintei.

Noua inrautatire a perspectivei apropiate a inflatiei este atribuibila integral efectelor directe si indirecte, recente si viitoare, ale socurilor adverse pe partea ofertei, ce afecteaza in perspectiva atat evolutia componentelor exogene ale IPC, cat si dinamica inflatiei de baza, au subliniat in mai multe randuri membrii Consiliului.

Determinante sunt majorarile mai ample de preturi anticipate a fi consemnate de energia electrica si gazele naturale - chiar si in contextul aplicarii masurilor de compensare si plafonare -, precum si de alimentele procesate, in principal pe fondul ascensiunii cotatiilor produselor energetice si ale marfurilor agroalimentare. Influente suplimentare sunt asteptate din scumpirea produselor din tutun, dar si a unor marfuri nealimentare, inclusiv a celor importate, sub impactul majorarii costurilor si al blocajelor in lanturi de productie si aprovizionare. Toate acestea sunt de natura sa amplifice si sa prelungeasca mai mult deviatia pozitiva a ratei anuale a inflatiei de la limita de sus a intervalului tintei, mai ales ulterior sistarii masurilor de compensare si plafonare a preturilor la energie, dar si sa genereze pe orizontul mai indepartat de timp efecte de baza dezinflationiste, au observat membrii Consiliului.

Efectele schemelor temporare de compensare si plafonare a preturilor la energie, precum si modul de evaluare si de includere a acestora in calculul IPC continua sa se caracterizeze insa printr-un grad ridicat de incertitudine, iar balanta integrala a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei ramane inclinata usor in sens ascendent pe termen scurt, au conchis membrii Consiliului, desi, nu poate fi exclusa o corectie descendenta a cotatiilor produselor energetice in a doua parte a anului curent si o ameliorare mai evidenta a lanturilor globale de productie si aprovizionare, aflata acum intr-un stadiu incipient.

In acest context, membrii Consiliului s-au aratat foarte preocupati de amplitudinea probabil atinsa in perspectiva apropiata de puseul inflationist provocat de socurile pe partea ofertei si de riscul ca acesta sa genereze efecte secundare importante, eventual printr-o spirala salarii-preturi. In aceste conditii, s-a subliniat in mod repetat necesitatea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilitatii bancii centrale, printr-o noua reactie a politicii monetare. In acelasi timp, s-a convenit ca o eventuala tentativa a bancii centrale de a contracara efectele inflationiste directe ale socurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductiva, intrucat ar provoca pierderi ample activitatii economice si ocuparii fortei de munca pe termen mai lung.

In ceea ce priveste presiunile inflationiste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat ca noile evaluari indica o stagnare a activitatii economice in trimestrul IV 2021, urmata de o revenire modesta in trimestrul I 2022 - inclusiv in contextul noilor valuri pandemice, al crizei energetice si al blocajelor in lanturile de productie si aprovizionare -, fata de incetinirea graduala a cresterii anticipata in noiembrie 2021, implicand o scadere mult mai accentuata a dinamicii anuale a PIB de-a lungul celor doua trimestre, in raport cu previziunile anterioare. Evolutiile fac probabila o noua restrangere a excedentului de cerere agregata pe ansamblul intervalului si coborarea lui la valori mult inferioare celor din prognoza precedenta, data fiind si recenta revizuire considerabila in jos a datelor statistice privind dinamica activitatii economice in semestrul I 2021. Astfel, din partea excedentului de cerere agregata sunt de asteptat presiuni inflationiste minore, implicit mult mai estompate decat cele anticipate anterior, au concluzionat membrii Consiliului.

In acelasi timp, s-a sesizat ca evolutiile recente ale indicatorilor cu frecventa ridicataarata consumul privat drept principal determinant al scaderii dinamicii anuale a economiei in trimestrul IV 2021, inclusiv in contextul valului pandemic si al efectului de erodare exercitat asupra veniturilor populatiei si firmelor de scumpirea energiei, combustibililor si alimentelor. Un aport usor ameliorat este insa de asteptat din partea formarii brute de capital fix, pe seama investitiilor publice, iar in cazul exportului net este posibila o contributie negativa diminuata la avansul PIB, cu toate ca in luna octombrie exporturile de bunuri si servicii si-au redus mult mai pronuntat variatia anuala decat importurile, sub impactul nefavorabil al evolutiei preturilor externe, cu consecinta accelerarii in continuare a cresterii anuale a deficitului comercial. Pe acest fond, dar si ca urmare a reinrautatirii considerabile a balantelor veniturilor, deficitul de cont curent si-a amplificat puternic dinamica anuala in luna octombrie, marindu-se pe ansamblul primelor 10 luni ale anului 2021 cu 58% fata de perioada similara a anului anterior, au remarcat unii membri ai Consiliului.

Criza energetica si blocajele in lanturile de productie si aprovizionare reprezinta surse importante de incertitudini si riscuri in actualul context, au observat membrii Consiliului, prin impactul potential exercitat de acestea la nivelul economiilor europene, dar si pe plan intern - asupra cererii de consum, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, cu implicatii inclusiv asupra potentialului de crestere a economiei pe un orizont mai indelungat de timp.

Totodata, s-a apreciat ca incertitudini si riscuri semnificative continua sa decurga din evolutia pandemiei si a masurilor restrictive asociate, cel putin in perspectiva apropiata, date fiind tendinta de extindere la nivel national a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasa a coronavirusului, Omicron, precum si avansul insuficient al vaccinarii pe plan intern, dar si problemele generate recent de acest val in numeroase state europene.

In acelasi timp, membrii Consiliului au continuat sa exprime preocupari legate de perspectiva absorbtiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate, implicit de ameliorarea capacitatii institutionale in domeniu. S-a subliniat in dese randuri ca atragerea acestor fonduri este esentiala pentru realizarea reformelor structurale de care are nevoie economia romaneasca si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului consolidarii bugetare graduale.

Conduita politicii fiscale ramane, insa, o sursa de incertitudini si riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidentiind, pe de o parte, deficitul bugetar potential inferior tintei inregistrat in 2021, si, pe de alta parte, coordonatele programului bugetar al acestui an, ce vizeaza progresul consolidarii fiscale, conform angajamentelor asumate in cadrul procedurii de deficit excesiv, dar intr-un context economic si social dificil pe plan intern si global.

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca actuala conjunctura reclama o noua majorare a ratei dobanzii de politica monetara, in contextul normalizarii treptate a conduitei politicii monetare, in vederea readucerii si mentinerii ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la o crestere economica sustenabila.

Majoritatea membrilor Consiliului au sustinut majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara, asociata cu cel de-al doilea pas al normalizarii coridorului ratelor dobanzilor, avand in vedere natura socurilor responsabile de inrautatirea evolutiei inflatiei totale si a celei de baza, precum si dimensiunea probabil mult mai mica si in descrestere recenta a excedentului de cerere agregata, implicand presiuni inflationiste modice si mult mai estompate decat cele anticipate anterior, cel putin pe termen scurt. S-a aratat ca o crestere graduala a ratei dobanzii-cheie este justificata si de incertitudinile mari asociate actiunii viitoare a factorilor fundamentali ai inflatiei si de riscurile predominant in sens descendent induse de acestea inclusiv la adresa perspectivei pe termen mediu a inflatiei - cea care poate fi vizata de instrumentele politicii monetare.

A fost discutata si o majorare cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobanzii-cheie, avand ca principale argumente nivelul foarte ridicat si in crestere al ratei anuale a inflatiei, alaturi de conditiile de pe piata muncii, ce ar putea induce riscuri mai mari la adresa dinamicii salariilor si a inflatiei viitoare, precum si abordarile bancilor centrale din regiune si nivelul real al ratelor dobanzilor. Unii membri ai Consiliului au inclinat inspre aceasta.

In acelasi timp, a fost subliniata importanta dozajului ajustarii ratei dobanzii de politica monetara, care pledeaza pentru mentinerea in acest moment a pasului de 0,25 puncte procentuale, in contextul actualei cadente crescute de majorare a ratei dobanzii-cheie, evidentiata si in regiune, menita sa ancoreze anticipatiile inflationiste pe termen mediu in conditii de ascensiune rapida, ampla si relativ prelungita a ratei anuale a inflatiei, inclusiv in perspectiva apropiata.

Totodata, s-a aratat ca pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si extinderea coridorului ratelor dobanzilor la amplitudinea standard de ą1,0 punct procentual sunt de natura sa consolideze nivelurile in crestere ale cotatiilor de pe piata monetara interbancara, inclusiv in contextul asteptarilor privind ajustarea ratei dobanzii-cheie pe care acestea le incorporeaza. De asemenea, a fost reiterata importanta unei monitorizari atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis cu majoritate de voturi - 7 voturi pentru, 2 voturi impotriva - majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,00 la suta, de la 1,75 la suta; 2 membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,25 la suta.

Totodata, Consiliul de administratie al BNR a decis cu majoritate de voturi - 7 voturi pentru, 2 voturi impotriva - extinderea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ą1 punct procentual, de la ą0,75 puncte procentuale, si, in unanimitate, pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Foto: pixabay.com

×Website-ul nostru foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Pentru mai multe detalii consultați politica noastră de confidențialitate.