BNR mentine dobanda cheie la 7%

BNR mentine dobanda cheie la 7%
luni, 10 aprilie 2023 Economie

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7% pe an, conform informatiilor anuntate de BNR.

In aceeasi sedinta, s-a decis atat mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, cat si a nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Conform BNR, rata anuala a inflatiei s-a redus la 15,52% in februarie 2023, de la 16,37% in decembrie 2022, relativ in linie cu previziunile. Scaderea a fost determinata in principal de descresterea ampla a dinamicilor preturilor la combustibili si energie electrica, sub influenta unor efecte de baza consistente si a modificarii incepand cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare si compensare a preturilor la energie.

In acelasi timp, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a incetinit ascensiunea ceva mai mult decat s-a anticipat, ajungand la 15% suta in februarie, de la 14,6% in decembrie 2022, pe fondul unor efecte de baza dezinflationiste si al descresterii cotatiilor unor marfuri, mai cu seama agroalimentare, precum si in conditiile ajustarii descendente a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt.

"Influente notabile de sens opus au continuat insa sa vina din transferarea treptata asupra preturilor de consum a costurilor materiale si salariale crescute, precum si din marirea marjelor de profit, in contextul rezilientei cererii de consum, si din scumpirea unor bunuri de consum importate", noteaza BNR.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 13,4% in februarie 2023, de la 14,1% in decembrie 2022. Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC au continuat insa sa se mareasca in februarie 2023, pana la 14,9% si la 13%, de la 13,8%, respectiv 12% in decembrie 2022, ramanand totusi la valori inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.

Potrivit sursei citate, in trimestrul IV al anului trecut, cresterea economica a incetinit doar usor, la 1%, de la 1,2% in precedentele trei luni (variatie trimestriala), depasind astfel din nou asteptarile, evolutie ce face probabila marirea excedentului de cerere agregata si in acest interval, contrar asteptarilor.

Fata de aceeasi perioada a anului anterior, economia si-a accelerat cresterea la 4,6% in trimestrul IV 2022, de la 3,8% in intervalul anterior, cu principala contributie adusa, pentru al doilea trimestru consecutiv, de formarea bruta de capital fix, urmata la mica distanta de aportul consumului gospodariilor populatiei. Impactul exportului net a ramas contractionist, dar s-a redus semnificativ fata de trimestrul III, in conditiile in care scaderea deosebit de ampla inregistrata de dinamica anuala a volumului importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri si servicii, precizeaza BNR.

Pe acest fond, soldul negativ al balantei comerciale si-a redus puternic avansul in termeni anuali, iar deficitul de cont curent si l-a redus cu doua treimi, pana la un minim al ultimilor doi ani, inclusiv ca urmare a ameliorarii evolutiei soldului balantei veniturilor secundare, pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent, se mai arata in comunicat.

Cele mai recente date si analize, citate de banca centrala, indica o temperare mai modesta a cresterii economiei in primul trimestru al acestui an decat s-a anticipat anterior, implicand insa o decelerare pronuntata a acesteia in raport cu perioada similara a anului anterior, pe fondul unui efect de baza.

"Astfel, dinamica anuala a vanzarilor cu amanuntul, incluzandu-le pe cele auto-moto, a continuat sa se mareasca in ianuarie 2023, dar cea a serviciilor prestate populatiei a inregistrat o scadere. Totodata, productia industriala si-a accentuat contractia in termeni anuali, iar volumul lucrarilor de constructii si-a decelerat considerabil cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut. Un amplu declin au consemnat in prima luna din an si variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii precum si cea a importurilor, prima ramanand insa relativ mai ridicata, probabil si ca efect al ameliorarii raportului de schimb. Drept consecinta, deficitul comercial si cel de cont curent s-au redus semnificativ in raport cu aceeasi perioada a anului trecut", potrivit BNR.

Efectivul salariatilor din economie a continuat sa-si incetineasca cresterea in decembrie 2022 - ianuarie 2023, iar rata somajului BIM s-a redus doar foarte usor in primele doua luni din acest an, dupa cresterea la 5,7% in trimestrul IV 2022. Totodata, in primele trei luni din 2023, deficitul de forta de munca raportat de companii si-a reaccentuat tendinta de descrestere manifestata din trimestrul III al anului trecut, in timp ce intentiile de angajare au cunoscut oscilatii insemnate pe parcursul primelor trei luni din acest an, atribuibile in principal schimbarilor frecvente de expectatii de la nivelul unui sector, explica BNR.

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare si-au prelungit miscarea descendenta in februarie-martie, pe fondul excedentului de lichiditate din sistemul bancar, dar in conditiile incetinirii si stoparii acesteia spre finele intervalului. Totodata, randamentele titlurilor de stat au consemnat cresteri in februarie, care s-au corectat integral in martie - in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune - pe fondul revizuirilor succesive ale asteptarilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicilor monetare ale bancilor centrale majore, precum si al turbulentelor provocate de falimentul Silicon Valley Bank si Signature Bank din SUA si de situatia bancii elvetiene Credit Suisse.

Moneda nationala a continuat sa manifeste o tendinta de apreciere fata de euro in acest interval, in contextul atractivitatii relative ridicate a plasamentelor in lei, pentru ca in ultimele zile ale lunii martie, raportul leu/euro sa creasca gradual, revenind in proximitatea valorilor prevalente in semestrul I 2022.

„Cresterea anuala a creditului acordat sectorului privat a continuat sa decelereze in primele doua luni din acest an, dar mai temperat, ajungand la 10,6% in februarie 2023, de la 12,1% in decembrie 2022, in conditiile incetinirii descresterii dinamicii componentei in lei, dar si ale cvasi-stoparii trendului ascendent al variatiei inalte a creditului in valuta. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat totusi sa se reduca, pana la 68,3% in februarie 2023, de la 68,8 % in decembrie 2022", potrivit bancii centrale.

In aceste conditii, estimarile bancii centrale arata ca rata anuala a inflatiei isi va accelera probabil descresterea in urmatoarele luni, in linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu, din februarie 2023, sub influenta unor efecte de baza consistente si a corectiilor descendente ale cotatiilor unor marfuri, precum si pe fondul modificarii caracteristicilor schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie.

BNR subliniaza, insa, ca incertitudini sunt totusi asociate impactului prezumat al noii configuratii a schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie, iar balanta riscurilor induse de factori pe partea ofertei se inclina usor in sens ascendent in actuala conjunctura, date fiind inclusiv penuria de legume din Europa si reducerea livrarilor de petrol anuntata de tarile OPEC.

In acelasi timp, incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate, iar altele decurg din turbulentele in sistemele bancare din SUA si Elvetia, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate si a perceptiei de risc asupra Europei Centrale si de Est, cu impact asupra costurilor de finantare.

Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor. Conform BNR, ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.

De asemenea, incertitudini si riscuri mari sunt asociate si conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, tinta de deficit bugetar stabilita pentru 2023 in vederea continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al majorarii semnificative a costului finantarii, si, pe de alta parte, seturile de masuri de sprijin aplicate ori prelungite in acest an, intr-o conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.

Deosebit de relevante sunt deciziile de politica monetara ale Fed si BCE, care fac neclare miscarile de capital, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune, precizeaza BNR.

Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5%ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse. BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

Minuta deliberarilor privind adoptarea deciziei de politica monetara in cadrul sedintei de marti va fi publicata pe website-ul BNR in data de 18 aprilie 2023. Conform calendarului anuntat, urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 10 mai 2023.

Adriana Vaduva

×Website-ul nostru foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Pentru mai multe detalii consultați politica noastră de confidențialitate.