unioncont.ro Web analytics

BNR se asteapta c activitatea economica sa treaca pe un trend ascendent

BNR se asteapta c activitatea economica sa treaca pe un trend ascendent
marţi, 23 august 2022 Economie

BNR a modificat previziunile legate de activitatea economica in Romania. Astfel, potrivit minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, activitatea economica urmeaza sa se imbunatateasca in 2022, ca efect al cresterii acesteia mult peste asteptari in trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ in sens descendent,.

"Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca previziunile privind activitatea economica sunt considerabil revizuite in sus pentru 2022, insa exclusiv ca efect al cresterii acesteia mult peste asteptari in trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ in sens descendent, in contextul unui impact advers mai puternic prezumat a fi exercitat de razboiul din Ucraina si de sanctiunile instituite, doar partial contrabalansat de efectele absorbtiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evolutia implica o inflexiune in pattern-ul gap-ului PIB, care, dupa ce si-a reamplificat peste asteptari valoarea pozitiva in trimestrul I 2022, este asteptat sa se restranga relativ rapid si sa coboare gradual in teritoriul negativ incepand cu trimestrul III 2023", conform sursei citate.

Conform BNR, s-a sesizat ca principalul determinant al avansului PIB va ramane probabil consumul privat, in conditiile unei accelerari semnificative a cresterii acestuia in anul 2022 - atribuibila cvasi-integral dinamizarii neasteptat de puternice din trimestrul I -, succedata insa de o scadere pronuntata de dinamica in 2023, inclusiv sub influenta maririi treptate a ratelor dobanzilor la creditele si depozitele populatiei.

Banca Centrala mentioneaza ca formarea bruta de capital fix este asteptata sa-si accelereze doar usor cresterea in 2022, insa considerabil in anul urmator, pe fondul atenuarii efectelor razboiului, au aratat membrii Consiliului. Relevante din aceasta perspectiva au fost considerate incertitudinile crescute si efectele generate pe termen scurt de prelungirea razboiului din Ucraina si de extinderea sanctiunilor asociate - mai ales pe calea slabirii cererii externe, a persistentei blocajelor in lanturi de productie si a inaspririi conditiilor de finantare -, dar si probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual si in sectorul energetic si in transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene, cu efecte de antrenare in sectorul privat.

Din partea exportului net este insa probabil un aport negativ notabil la dinamica PIB si in anul curent - pe fondul incetinirii pronuntate a cresterii economice in UE si al majorarii consistente a preturilor materiilor prime -, precum si un impact neutru in 2023, in conditiile unei temperari a avansului importurilor, in corelatie cu evolutia absorbtiei interne. Prin urmare, deficitul de cont curent este asteptat sa-si continue ascensiunea ca pondere in PIB in 2022, inclusiv sub influenta deteriorarii suplimentare a evolutiei preturilor importurilor in raport cu cea a preturilor exporturilor, iar in anul urmator sa scada doar usor, evolutii considerate ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, date fiind mai ales potentialele implicatii adverse asupra inflatiei, primei de risc suveran si, in final, asupra sustenabilitatii cresterii economice.

S-a aratat in mod repetat ca razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate continua sa genereze incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple cai, asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.

Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate, au subliniat in mai multe randuri membrii Consiliului, dar este esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina. Absorbtia si valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale in actuala conjunctura, au sustinut mai multi membri ai Consiliului.

Potrivit BNR, incertitudini si riscuri majore sunt asociate insa si conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, facand referiri la executia bugetara din prima jumatate a anului si la cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei generale de inasprire a conditiilor de finantare, dar evidentiind, cu precadere, actuala conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, precum si seturile de masuri aplicate in vederea sprijinirii populatiei si firmelor, ce pot avea implicatii adverse asupra parametrilor bugetari. Din aceasta perspectiva, deosebit de importante au fost considerate coordonatele preconizatei rectificari bugetare.

Majoritatea membrilor Consiliului au apreciat ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a stimularii economisirii, pentru a se asigura readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ą1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.

BNR precizeaza ca a fost subliniata din nou importanta dozajului masurilor si a calibrarii conduitei politicii monetare in actuala conjunctura, astfel incat sa se evite pe cat posibil o incetinire semnificativa a cresterii economice, date fiind si efectele contractioniste majore generate de socurile ample pe partea ofertei, indeosebi de criza energetica, dar si cerinta progresului consolidarii bugetare.

A fost discutata si o majorare cu 1,00 punct procentual a ratei dobanzii-cheie, avand ca principale argumente nivelul ridicat al ratei anuale a inflatiei si revizuirea moderata in sens ascendent a traiectoriei prognozate a acesteia, precum si recentele decizii de politica monetara ale bancilor centrale majore, alaturi de calendarul sedintelor de politica monetara ale Consiliului, ce implica un decalaj relativ mai mare de timp intre actuala si urmatoarea sedinta de politica monetara. Unii membri ai Consiliului au inclinat inspre aceasta.

In acelasi timp, s-a sustinut in mod unanim necesitatea pastrarii controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si a fost reiterata importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

Foto: pixabay.com

Adrian Vaduva

×Website-ul nostru foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Pentru mai multe detalii consultați politica noastră de confidențialitate.