unioncont.ro Web analytics

Ce se intampla cu Rata dobanzii de politica monetara?

Ce se intampla cu Rata dobanzii de politica monetara?
joi, 8 iulie 2021 Economie

Rata dobanzii de politica monetara va ramane la acelasi nivel ca si pana acum, 1,25% pe an a decis Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei. De asemenea, s-a hotarat ca nivelurile ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit sa ramana neschimbate.

"Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 7 iulie 2021, a hotarat urmatoarele: mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25 la suta pe an; mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la suta pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75 la suta pe an; pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit", conform BNRse arata in comunicatul BNR transmis AGERPRES.

DTotodata, deciziile Consiliului de Administratie al BNR vizeaza mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu corespunzator tintei stationare de inflatie de 2,5 la suta ą1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare.

"BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu", precizeaza reprezentantii BNR.

Rata anuala a inflatiei a crescut in aprilie 2021 la 3,24%, de la 3,05% in martie, iar in luna mai a urcat la 3,75%, usor peste nivelul prognozat si deasupra limitei de sus a intervalului tintei. Cresterea a fost determinata aproape integral de componente exogene ale IPC (indicele preturilor de consum), mai cu seama de scumpirea combustibililor, pe fondul maririi cotatiei petrolului.

Rata medie anuala a inflatiei IPC in luna aprilie a ramas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv la 2,6%, si a crescut la 2,8% in luna mai. Rata media anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum a crescut la 2,2% in aprilie si la 2,3% in mai, de la 2,1% in martie.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat s-a mentinut sub nivelul de 3% suta, crescand in aprilie si ramanand in luna mai la 2,9%, de la 2,8% in martie 2021.

BNR mai semnaleaza ca activitatea economica a continuat sa se redreseze in trimestrul I 2021 intr-un ritm considerabil mai alert decat cel anticipat, desi incetinit in raport cu intervalul precedent, aceasta recuperand aproape in totalitate pierderea suferita in trimestrul al doilea din 2020.

"Astfel, economia si-a redus declinul in termeni anuali la doar -0,2 la suta, de la -1,4 la suta in trimestrul IV 2020, in conditiile cresterii ei in termeni trimestriali cu 2,8 la suta. Evolutia face probabila redeschiderea deviatiei pozitive a PIB in trimestrul I 2021, in devans cu doua trimestre fata de cea mai recenta prognoza pe termen mediu", puncteaza BNR.

Reprezentantii Bancii Nationale mai mentioneaza ca, din perspectiva evolutiilor in termeni anuali, redresarea a fost antrenata si in trimestrul I 2021 de cererea interna. Determinantul major l-a constituit de aceasta data consumul privat, care s-a redinamizat considerabil, in principal pe seama revigorarii puternice a cumpararilor de marfuri si servicii, dar si cu aportul altor subcomponente. La randul ei, formarea bruta de capital fix si-a marit contributia pozitiva la dinamica anuala a PIB, aceasta devenind astfel majoritara, in conditiile accelerarii semnificative a cresterii sale, pe fondul saltului amplu al variatiei investitiilor nete in utilaje (inclusiv mijloace de transport), ce a devansat, ca impact, pierderea consistenta de ritm consemnata de constructiile noi.

In schimb, exportul net si-a marit substantial aportul negativ, ca urmare a cresterii mai pronuntate a dinamicii importurilor fata de cea evidentiata in cazul exporturilor de bunuri si servicii, avand drept consecinta si accentuarea adancirii deficitului balantei comerciale in raport cu perioada similara a anului trecut.

"Pe acest fond, dar si ca urmare a inrautatirii considerabile a balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare - pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite si, intr-o mica masura, a intrarilor nete de fonduri europene -, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai ampla crestere in termeni anuali din ultimele 14 trimestre", se mai arata in comunicat.

Sursa citata mai semnaleaza ca, potrivit celor mai recente evolutii ale indicatorilor cu frecventa ridicata, economia a continuat sa creasca in trimestrul II 2021, intr-un ritm trimestrial in decelerare, implicand, insa - in contextul efectului de baza asociat contractiei severe din perioada similara a anului trecut -, majorarea la un nivel considerabil, de doua cifre, a dinamicii anuale a PIB.

"Relevante sunt cresterile deosebit de ample consemnate in aprilie, fata de aceeasi luna a anului trecut, de vanzarile cu amanuntul, inclusiv cele auto-moto, dar mai cu seama de serviciile prestate populatiei. Totodata, productia industriala s-a marit considerabil in termeni anuali in luna aprilie, ajungand sa depaseasca cu 3 la suta nivelul pre-pandemie si cu 3,9 la suta in cazul industriei prelucratoare; o crestere chiar mai ampla au cunoscut comenzile noi in industria prelucratoare, iar volumul lucrarilor de constructii si-a reaccelerat substantial ascensiunea in termeni anuali. In acelasi timp, deficitul comercial si-a temperat usor cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut, in conditiile in care majorarea consistenta a exporturilor a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri si servicii. Deficitul de cont curent si-a comprimat insa mult mai puternic dinamica anuala, inclusiv cu aportul balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare, ramanand totusi superioara valorilor ei medii din 2019 si 2020", precizeaza BNR.

Pe piata financiara, cotatiile relevante ale segmentului monetar interbancar au consemnat noi scaderi usoare in lunile mai si iunie, iar randamentele titlurilor de stat au continuat sa descreasca lent pe scadentele scurte, in timp ce in cazul maturitatilor mai lungi au cunoscut ajustari ascendente moderate. Ratele dobanzilor la principalele categorii de credite noi ale clientilor nebancari si-au prelungit ori si-au accentuat trendul descendent in intervalul aprilie-mai 2021, coborand astfel la valori foarte joase din perspectiva istorica. Totodata, dupa cresterea usoara din prima parte a lunii aprilie, cursul de schimb leu/euro a tins sa se stabilizeze pe noul palier, inclusiv pe fondul diferentialului ratelor dobanzilor.

Banca Nationala mai arata ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a accelerat considerabil cresterea in primele doua luni ale trimestrului II 2021, urcand in luna mai pana la 10,1% si marindu-si media pe ansamblul intervalului la 9,2%, de la 5,7% in trimestrul I. Evolutia a reflectat atat un efect de baza, cat si aportul consistent adus de fluxul de credite, in contextul continuarii cresterii solide a economiei si al trendului general descendent al ratelor dobanzilor, precum si pe fondul maririi usoare a contributiei programelor guvernamentale in raport cu precedentele doua luni, care a ramas totusi modesta. Dinamica anuala a componentei in lei s-a marit astfel la 14,5% in intervalul aprilie-mai, de la 10% in trimestrul I, iar ponderea acesteia in total a urcat in luna mai la 70,6% (recordul perioadei post-ianuarie 1996).

"Cele mai recente evaluari releva perspectiva cresterii ratei anuale a inflatiei pe orizontul scurt de timp la valori mai inalte decat cele evidentiate in cea mai recenta prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din mai 2021, sub impactul tranzitoriu mai puternic al factorilor pe partea ofertei. Determinante sunt majorarile mai ample ale preturilor produselor energetice, in principal ale gazelor naturale si energiei electrice", mai mentioneaza comunicatul.

Acesta adauga ca, in acelasi timp, evolutia pandemiei si a masurilor restrictive asociate continua sa genereze incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei inflatiei, cel putin pe termen scurt, date fiind incetinirea puternica a ritmului vaccinarii pe plan intern si tendinta de raspandire in unele tari europene a variantei mai contagioase de coronavirus (Delta).

Surse de incertitudini si riscuri raman, de asemenea, conduita politicii fiscale si absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU. Din aceasta perspectiva, importante sunt proxima rectificare bugetara si strategia de consolidare bugetara prezumata a fi elaborata pana in toamna, conform recomandarilor institutiilor europene, precum si aprobarea de catre CE a Planului national de redresare si rezilienta.

In ceea ce priveste piata muncii, BNR subliniaza ca evolutiile recente sunt mai favorabile decat cele anticipate, inclusiv la nivelul intentiilor de angajare, dar persista incertitudini legate de perspectiva situatiei epidemiologice si de implicatiile sistarii programelor de sprijin guvernamental. Riscuri suplimentare vin din tendintele sincronizate de crestere a cotatiilor multor materii prime, de natura sa accelereze inflatia pe plan mondial.

×Website-ul nostru foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Pentru mai multe detalii consultați politica noastră de confidențialitate.