unioncont.ro Web analytics

Decizie BNR legata de rata dobanzii de politica monetara

Decizie BNR legata de rata dobanzii de politica monetara
miercuri, 12 mai 2021 Economie

Consiuliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25% pe an si pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

„Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 12 mai 2021, a hotarat urmatoarele: mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,25 la suta pe an; mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la suta pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 1,75 la suta pe an; pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit", conform sursei citate.

Rata anuala a inflatiei a scazut in luna martie 2021 ceva mai putin decat s-a anticipat - la 3,05%, de la 3,16% in februarie - in conditiile in care descresterile de dinamica inregistrate de componentele LFO si produse din tutun, alaturi de cea a inflatiei de baza, au fost in buna masura compensate, ca impact, de majorarea peste asteptari a variatiei pretului combustibililor.

Conform BNR, fata de luna decembrie 2020, cand a coborat la 2,06%, rata anuala a inflatiei a crescut insa considerabil la finele trimestrului I 2021, sub impactul tranzitoriu al liberalizarii pietei energiei electrice pentru consumatorii casnici si ca efect al scumpirii combustibililor pe fondul majorarii cotatiei petrolului, doar partial contrabalansate de influentele dezinflationiste venite de pe segmentele LFO si produse din tutun, precum si din decelerarea inflatiei de baza.

Conform asteptarilor, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa descreasca in trimestrul I 2021, coborand la 2,8% in luna martie 2021, de la 3,3% in decembrie 2020, in principal pe seama efectelor de baza dezinflationiste asociate evolutiei preturilor unor produse alimentare procesate, carora li s-au alaturat influentele modeste ale deficitului de cerere agregata si ale temperarii deprecierii in termeni anuali a leului in raport cu euro.

Dinamica acestei componente continua insa sa fie marcata de presiuni inflationiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectand, totodata, tendinta ascendenta a asteptarilor inflationiste pe termen scurt, precum si influente venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar si din perturbari pe partea ofertei si din costuri asociate pandemiei si masurilor de prevenire a raspandirii infectiei cu coronavirus.

Rata medie anuala a inflatiei IPC in luna martie a ramas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6%, in timp ce rata media anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum s-a redus la 2,1%, de la 2,3% in luna decembrie 2020.

"Noile date statistice reconfirma cresterea cu 4,8% a economiei in trimestrul IV 2020 si reducerea la -1,4% a declinului acesteia in termeni anuali, de la -5,6% in trimestrul III, implicand resorbirea considerabila a deficitul de cerere agregata la finele anului trecut", subliniaza sursa citata.

Banca centrala mentioneaza ca redresarea activitatii economice s-a datorat in totalitate cererii interne. Alaturi de contributia majoritara a variatiei stocurilor, un mic aport la impulsionarea absorbtiei interne a fost adus de consumul administratiei publice. Influenta pozitiva a formarii brute de capital fix a scazut insa fata de trimestrul III, chiar daca variatia sa anuala s-a marit usor, pe fondul dinamizarii puternice a constructiilor noi, inclusiv cu aportul investitiilor publice si al programelor guvernamentale. In acelasi timp, dinamica anuala negativa a consumului privat a crescut marginal, in conditiile reaccentuarii contractiei cumpararilor populatiei - in principal pe seama comprimarii serviciilor, in contextul reacutizarii pandemiei, contrabalansata totusi in mare masura, ca impact, de cresterea altor subcomponente, dupa scaderea considerabila consemnata de acestea in trimestrul III.

In schimb, exportul net si-a marit aportul negativ la dinamica anuala a PIB, pe fondul cresterii relativ mai pronuntate a importurilor de bunuri si servicii, ce a antrenat si o reamplificare a deficitului balantei comerciale in raport cu aceeasi perioada a anului trecut. In aceste conditii, dar si ca urmare accentuarii deteriorarii balantei veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent si-a marit substantial avansul in termeni anuali, in pofida cresterii intrarilor de fonduri europene de natura contului curent.

Potrivit celor mai recenti indicatori cu frecventa ridicata, redresarea economiei a continuat in trimestrul I 2021, dar intr-un ritm mult incetinit, si in contextul unor evolutii mixte in structura cererii agregate si la nivel sectorial. Astfel, comertul cu amanuntul si-a accelerat usor cresterea in termeni anuali in trimestrul I, iar vanzarile auto-moto au revenit consistent in teritoriul pozitiv ca dinamica anuala in intervalul ianuarie-februarie; totodata, serviciile prestate populatiei si-au cvasi-injumatatit contractia in termeni anuali, in contextul relaxarii, cel putin temporare, a unor restrictii vizand sectorul HoReCa.

In acelasi interval, s-au consemnat insa si reintrarea/readancirea usoara in teritoriul negativ a dinamicii anuale a constructiilor si a celei a productiei industriale, alaturi de scaderea variatiei pozitive a comenzilor noi in industria prelucratoare, precum si prelungirea contractiei in termeni anuali a investitiilor straine directe nete, desi, exclusiv pe seama creditelor intra-grup. In acelasi timp, deficitul balantei comerciale si-a accelerat cresterea in termeni anuali, pe fondul reamplificarii mai evidente a dinamicii anuale negative a exporturilor.

La randul sau, deficitul de cont curent si-a accentuat puternic cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorarii consistente a balantei veniturilor primare, dar mai ales a celei a veniturilor secundare.

Pe piata financiara, cotatiile relevante ale segmentului monetar interbancar si-au corectat in buna masura in luna aprilie cresterea inregistrata la mijlocul trimestrului precedent. Randamentele titlurilor de stat au cunoscut, de asemenea, ajustari descendente semnificative in aprilie, ramanand totusi vizibil deasupra valorilor foarte scazute din perspectiva istorica atinse anterior amplificarii volatilitatii pe piata financiara internationala. Ratele dobanzilor la principalele categorii de credite noi ale clientilor nebancari au continuat, la randul lor, sa descreasca in intervalul februarie - martie 2021, ori s au consolidat la valorile joase atinse anterior. Totodata, dupa ajustarea ascendenta din luna martie, cursul de schimb leu/euro a mai crescut lent in prima parte a lunii aprilie, pentru ca apoi sa tinda sa se stabilizeze pe noul palier (inclusiv pe fondul diferentialului ratelor dobanzilor).

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a reluat ascensiunea in luna februarie 2021, iar in martie a crescut la 6,6% - in conditiile majorarii la un maxim istoric a fluxului de credite in moneda nationala -, media sa trimestriala marindu-se astfel la 5,7%, de la 4,7% in trimestrul IV 2020. Componenta in lei a continuat sa-si accelereze cresterea, urcand in martie pe palierul de doua cifre, respectiv la 11,3%, de la 8,8% in ianuarie 2021, in contextul redresarii activitatii economice si al trendului descendent al ratelor dobanzilor, precum si pe fondul programelor guvernamentale, al caror aport la fluxul consistent de credite din ultimele doua luni a fost insa marginal. Ponderea creditului in lei in total s-a marit astfel in martie la 70,1% (recordul perioadei post-ianuarie 1996).

Deciziile CA al BNR vizeaza mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu corespunzator tintei stationare de inflatie de 2,5% ą1 punct procentual, intr-o maniera de natura sa sustina redresarea activitatii economice in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare.

BNR mentioneaza ca monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

Conform calendarului, urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 7 iulie 2021.

×Website-ul nostru foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Pentru mai multe detalii consultați politica noastră de confidențialitate.