unioncont.ro Web analytics

Majorare semnificativa a ratei dobanzii de politica monetara

Majorare semnificativa a ratei dobanzii de politica monetara
luni, 11 iulie 2022 Economie

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 4,75% pe an, de la 3,75% pe an, incepand cu data de 7 iulie 2022, informeaza banca centrala.

De asemenea, BNR a majorat rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an, de la 4,75% pe an, si a crescut rata dobanzii la facilitatea de depozit la 3,75%, de la 2,75% pe an, tot din 7 iulie 2022. Totodata, s-a decis pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara precum si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei si-a accelerat cresterea in primele doua luni ale trimestrului II 2022 mai mult decat s-a anticipat, consemnand un salt in aprilie, pana la 13,76 la suta, de la 10,15 la suta in martie, urmat de o majorare moderata in luna mai, la 14,49 la suta. Cea mai mare parte a cresterii a fost determinata din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seama de scumpirea consistenta si peste asteptari a energiei electrice si gazelor naturale – pe fondul modificarii in luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preturilor –, si intr-o mica masura de majorarea pretului combustibililor, sub influenta ascensiunii cotatiei titeiului, in contextul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat trendul ascendent in prima luna a trimestrului II, inclusiv in raport cu previziunile, dar si l-a temperat apoi, ajungand la 9,1 la suta in luna mai, de la 7,1 la suta in martie, in principal sub influenta unor noi cresteri consistente ale preturilor alimentelor procesate. Astfel, evolutia componentei continua sa reflecte efectele majorarilor ample ale cotatiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, si ale costurilor crescute cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor in lanturi de productie, potentate de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.

Prin urmare, accelerarea cresterii ratei anuale a inflatiei in primele luni din trimestrul II a continuat sa fie determinata de socurile globale pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile instituite, ce au antrenat si impulsionat ascensiunea puternica a inflatiei pe plan mondial, la valori fara precedent in ultimele decenii in state dezvoltate, inclusiv in numeroase tari europene.

Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut in luna mai la 8,3 la suta si la 7,1 la suta, de la 6,5 la suta, respectiv, 5,6 la suta, in martie 2022.

Conform analizei specialistilor BNT, activitatea economica s-a intensificat in trimestrul I 2022 mai puternic decat s-a anticipat, crescand cu 5,2 la suta fata de trimestrul IV 2021, cand s-a majorat cu 1,0 la suta, comparativ cu intervalul precedent. Evolutia face probabila o reamplificare vizibil peste asteptari a excedentului de cerere agregata in acest interval, dar relativ moderata.

Dinamica anuala a PIB s-a marit in trimestrul I 2022 la 6,5 la suta, de la 2,4 la suta in trimestrul IV 2021, semnificativ mai mult decat s-a anticipat. Plusul de dinamica a fost determinat, insa, in principal de variatia stocurilor, iar aportul consumului privat – secundar ca marime –, s-a datorat unor subcomponente altele decat cumpararile de marfuri si servicii, care si-au diminuat considerabil avansul in termeni anuali in acest trimestru, inclusiv pe fondul unui efect de baza. O contributie notabila a venit si din partea formarii brute de capital fix, ca efect al redinamizarii consistente, fata de aceeasi perioada a anului trecut, atat a investitiilor nete in utilaje (inclusiv mijloace de transport), cat si a constructiilor noi.

Totodata, exportul net si-a anulat in acest trimestru contributia negativa la dinamica anuala a PIB, in conditiile in care cresterea variatiei anuale a volumului exportului de bunuri si servicii a devansat-o pe cea a volumului importului. Soldul negativ al balantei comerciale si-a reaccelerat insa cresterea in termeni anuali, preponderent pe fondul evolutiei relativ mai nefavorabile a preturilor importurilor, iar deficitul de cont curent si-a accentuat considerabil trendul de adancire in raport cu perioada similara a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorarii puternice a dinamicii soldului balantei veniturilor primare, pe seama iesirilor de profituri reinvestite si de dividende distribuite.

Evolutiile recente ale indicatorilor cu frecventa ridicata sugereaza o cvasi-stagnare a activitatii economice in trimestrul II, sub impactul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate, implicand o scadere considerabila a dinamicii anuale a PIB in acest interval.

Astfel, datele aferente lunii aprilie arata o decelerare a cresterii anuale a comertului cu ama-nuntul si a celui auto-moto, precum si o amplificare a contractiei in termeni anuali a productiei industriale, concomitent cu diminuarea considerabila a dinamicii comenzilor noi in industria prelucratoare. Totodata, volumul lucrarilor de constructii a consemnat in aprilie un declin amplu fata de perioada similara a anului trecut, in principal ca urmare a evolutiilor de pe segmentul rezidential si de pe cel nerezidential, dar si ca urmare a accentuarii contractiei constructiilor ingineresti.

Efectivul salariatilor din economie a continuat insa sa se mareasca in martie-aprilie, intr-un ritm lunar chiar ceva mai alert si atribuibil aproape exclusiv angajarilor din sectorul privat, iar rata somajului BIM s-a redus gradual in ultimele luni, pana la 5,4 la suta in mai, ramanand totusi vizibil peste valorile pre-pandemie. Totodata, deficitul de forta de munca raportat de companii si-a accelerat cresterea in trimestrul II, tinzand sa se apropie de nivelurile prevalente anterior pandemiei, iar intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat, dar in conditiile unor evolutii mixte la nivel sectorial, justificate probabil mai ales de efectele si incertitudinile generate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile instituite.

Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar si-au accelerat cresterea in perioada recenta, sub impactul majorarii ratei dobanzii de politica monetara din luna mai si al controlului ferm exercitat de banca centrala asupra lichiditatii de pe piata, dar si pe fondul asteptarilor privind cresterea ratei dobanzii-cheie, potentate de mesajele BNR si de deciziile bancilor centrale din regiune. La randul lor, randamentele titlurilor de stat si-au accentuat traiectoria ascendenta, indeosebi pe scadentele scurte si medii, inclusiv in contextul unui scurt episod de sell-off pe pietele de obligatiuni, antrenat de expectatiile privind normalizarea mai rapida a conduitei politicii monetare de catre Fed si BCE, precum si pe fondul continuarii deteriorarii sentimentului investitorilor financiari fata de unele piete din regiune. Totodata, rata medie a dobanzii la depozitele noi la termen si-a accelerat considerabil cresterea in aprilie si mai, chiar si pe segmentul populatiei. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a mentinut relativ stabil si pe parcursul lunilor mai si iunie.

Dinamica anuala de doua cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat sa creasca in primele luni ale trimestrului II, ajungand la 16,5 la suta in luna mai si la 16,16 la suta pe ansamblul intervalului, in conditiile in care mentinerea relativ constanta a variatiei deosebit de inalte a componentei in lei a fost insotita de o noua accelerare a cresterii creditului in valuta. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a mentinut astfel constanta, la 72,7 la suta.

Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua sa creasca pana la mijlocul trimestrului III, sub impactul socurilor pe partea ofertei, dar intr-un ritm vizibil incetinit, urcand astfel moderat peste valorile prognozate in luna mai pe orizontul scurt de timp.

Determinante pentru inrautatirea perspectivei apropiate a inflatiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate in lunile urmatoare de preturile combustibililor, gazelor naturale si energiei electrice – chiar si in contextul aplicarii schemelor de sprijin si al manifestarii unor efecte de baza –, precum si de preturile alimentelor procesate, in principal sub influenta ascensiunii mai puternice a cotatiilor titeiului, produselor energetice si ale marfurilor agroalimentare, pe fondul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate. Efecte inflationiste suplimentare sunt asteptate si de pe segmentul preturilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum si de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorarii accizei specifice.

Incertitudini sunt totusi asociate impactului prezumat, dar si duratei, schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie si combustibili. Totodata, riscuri notabile continua sa vina din evolutia cotatiilor produselor energetice, precum si din persistenta blocajelor in lanturi de productie si aprovizionare, in contextul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate, carora li se alatura cele decurgand din masurile anuntate recent vizand cresterea veniturilor bugetare.

Prelungirea razboiului din Ucraina si extinderea sanctiunilor impuse Rusiei genereaza insa incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple cai, asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.

Absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate, fiind insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile asociate, precum si a efectelor consolidarii fiscale. Este vital ca aceste resurse sa fie valorificate la maximum.

Incertitudini si riscuri in crestere sunt asociate insa si conduitei politicii fiscale, avand in vedere cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei generale de inasprire a conditiilor de finantare, dar intr-o conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de masuri de sprijin pentru populatie si firme, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.

Deosebit de relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si nivelul si dinamica majorarii ratelor dobanzilor reprezentative de catre bancile centrale din Cehia, Polonia si Ungaria.

In sedinta de astazi, 6 iulie 2022, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, precum si in conditiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 4,75 suta pe an, de la 3,75 la suta pe an, incepand cu data de 7 iulie 2022. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la suta pe an, de la 4,75 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 3,75 la suta pe an, de la 2,75 la suta, precum si pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmaresc ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, precum si stimularea economisirii prin cresterea ratelor dobanzilor bancare, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.

BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

Adrian Vaduva

×Website-ul nostru foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Pentru mai multe detalii consultați politica noastră de confidențialitate.