Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50% pe an. De asemenea, banca centrala pastreaza neschimbata rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an si rata dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum si nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Potrivit datelor prezentate, rata anuala a inflatiei a urcat in iunie 2025 la 5,66%, de la 5,45% in mai, pe fondul scumpirii alimentelor si combustibililor, care a avut un impact mai puternic decat ieftinirea energiei electrice si gazelor naturale. In ansamblul trimestrului II, inflatia a crescut mai mult decat anticipase banca centrala, de la 4,86% in martie, in principal din cauza cresterii preturilor la alimente, in special la fructe, influentate si de conditiile meteorologice nefavorabile in regiune.
Desi preturile energiei au inregistrat o noua crestere in acelasi interval, efectul a fost contrabalansat de scaderea preturilor produselor din tutun. Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat, care exclude preturile administrate, volatile si taxele indirecte, a urcat la 5,7% in iunie, de la 5,2% in martie, pe fondul scumpirii unor produse agroalimentare, transferarii treptate a costurilor salariale ridicate in preturile finale, cresterii asteptarilor inflationiste pe termen scurt si deprecierii leului in raport cu euro. Aceste presiuni au fost doar partial atenuate de efecte de baza dezinflationiste si de scaderea preturilor importurilor.
La nivel european, inflatia calculata dupa indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC) a crescut in Romania la 5,8% in iunie, de la 5,1% in martie. Rata medie anuala a inflatiei IPC a ramas la 5,1% in iunie, iar cea calculata pe baza IAPC a scazut usor, la 5,3%, de la 5,4% in martie.
Noile statistici confirma stagnarea economiei in trimestrul I 2025, dupa o crestere de 0,5% in ultimele trei luni din 2024, si o incetinire a ritmului anual la 0,3%, de la 0,5%. Scaderea a fost determinata integral de cererea interna, in contextul temperarii consumului populatiei, desi formarea bruta de capital fix a inregistrat o revenire puternica dupa scaderea abrupta din trimestrul anterior.
Exportul net a redus usor efectul negativ asupra cresterii economice, pe fondul unei dinamici anuale mai mari a exporturilor comparativ cu importurile, ceea ce a micsorat deficitul comercial. Totusi, deficitul de cont curent a continuat sa creasca intr-un ritm ridicat.
Pentru trimestrul II, BNR anticipeaza o crestere modesta a economiei, cu evolutii diferite pe componentele cererii si pe sectoare. Vanzarile cu amanuntul si-au diminuat avansul, insa serviciile prestate populatiei au revenit pe plus dupa scaderea din trimestrul precedent. Lucrarile de constructii au scazut abrupt, dar au ramas in teritoriu pozitiv, iar productia industriala si-a redus semnificativ declinul. Exporturile au crescut intr-un ritm usor mai mare decat importurile, ceea ce a stopat aproape complet cresterea deficitului comercial si a injumatatit ritmul anual de crestere al deficitului de cont curent.
Pe piata muncii, numarul salariatilor a scazut in aprilie si mai, iar rata somajului BIM a coborat in trimestrul II, dupa ce crescuse la 6% in primul trimestru. Cresterea salariului mediu brut nominal s-a temperat, iar costul salarial unitar in industrie a ramas ridicat, pe un palier de doua cifre. Sondajele din iulie indica insa o scadere abrupta a intentiilor de angajare in toate sectoarele si o reducere a deficitului de forta de munca raportat de companii.
Pe piata financiara, conditiile s-au imbunatatit in iulie, odata cu adoptarea primului pachet de masuri fiscale corective, ceea ce a imbunatatit perceptia investitorilor privind consolidarea bugetara. Cotatiile pietei monetare interbancare au accelerat scaderea, ramanand insa peste nivelurile din aprilie. Randamentele titlurilor de stat au continuat sa scada, coborand sub nivelurile de la finalul anului trecut. Cursul leu/euro s-a stabilizat, in timp ce fata de dolar, leul s-a depreciat in a doua parte a lunii iulie, pe fondul aprecierii puternice a monedei americane.
Creditarea sectorului privat a incetinit in iunie, rata anuala coborand la 9,1%, de la 9,7% in mai. Ritmul creditarii in lei a scazut semnificativ, in special pe segmentul companiilor, fiind doar partial compensat de cresterea creditelor in valuta. Ponderea imprumuturilor in lei in totalul creditului privat a ajuns la 69,7%, fata de 69,8% in luna precedenta.
Adriana Vaduva