unioncont.ro Web analytics

Cele mai importante lucruri despre impozitul pe locuinte pentru firmele de apartament

miercuri, 13 iulie 2016

Sistemul fiscal a suferit o serie de schimbari, ca de exemplu cele legate de sistemul de impozitare a locuintelor. Astfel impozitul pe cladiri nu se mai stabileste in functie de calitatea persoanei care detine imobilul, ci in functie de destinatia cladirii, respectiv rezidentiala (scop de locuinta), nerezidentiala (folosita in scop economic: sedii de firme sau persoane fizice autorizate, spatii comerciale, cabinete etc) sau mixta (locuinta + sediu social).

Si reglementarile din Codul fiscal mai exact normele sale de aplicare au cunoscut mai multe modificari in ultimele luni, care au starnit confuzie atat in randul cetatenilor, cat si printre angajatii directiilor de taxe si impozite locale.

Impozitarea cladirilor cu destinatie mixta, adica acelea folosite cu dublu scop, atat ca locuinta, cat si ca sediu social, au ridicat cele mai mari semne de intrebare, iar autoritatile au incercat sa clarifice situatia la finele lunii martie, prin intermediul Hotararii Guvernului nr. 159/2016. Mai exact, potrivit documentului citat, s-a stabilit ca proprietarii de cladiri mixte, acolo unde suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential nu pot fi delimitate, vor datora un impozit similar celui aplicat locuintelor, cu conditia sa nu isi deduca cheltuielile cu utilitatile, adica acele cheltuieli comune aferente imobilului: energie electrica, gaze naturale, termoficare, apa, canalizare.

Cladiri cu destinatie mixta aflate in proprietatea persoanelor fizice: Care sunt optiunile?

Asadar, iata care sunt sunt concret situatiile posibile:

- Suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential se pot identifica

Potrivit normelor in vigoare, in cazul unei cladiri cu destinatie mixta, aflata in proprietatea persoanelor fizice, la adresa careia este inregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfasoara o activitate economica, atunci cand suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential rezulta din documentatia cadastrala sau din contractul de inchiriere/ comodat, impozitul se calculeaza prin insumarea impozitului aferent suprafetei folosite in scop rezidential, calculat potrivit art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafetei folosite in scop nerezidential (activitati economice), calculat potrivit art. 458 din Codul fiscal.

In aceasta situatie, pentru a se conforma, proprietarul persoana fizica trebuie sa obtina un raport de evaluare, intocmit de un evaluator autorizat, urmand ca impozitul sa fie calculat prin insumarea impozitului pentru partea rezidentiala cu cel aferent partii nerezidentiale.

- Suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential nu se pot identifica separat (nu sunt delimitate) - posibile ipoteze:

1. La adresa cladirii este inregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfasoara nicio activitate economica - in acest caz, impozitul se calculeaza ca si cand cladirea este utilizata ȋn scop rezidential. Astfel, proprietarul persoana fizica poate declara, pe propria raspundere, ca „la adresa postala a cladirii este inregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic, dar nu se desfasoara nicio activitate economica", urmand ca impozitul datorat sa fie unul rezidential (aplicarea unei cote cuprinse intre 0,08% - 0,2% asupra valorii impozabile cladirii, in functie de decizia consiliului local).

2. La adresa postala a cladirii este inregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic care desfasoara activitate economica, iar cheltuielile cu utilitatile sunt in sarcina operatorului economic - in acest caz, impozitul se va calcula ca si cand cladirea este utilizata ȋn scop nerezidential (cote cuprinse intre 0,2% si 1,3%, in functie de decizia consiliului local). Cu alte cuvinte, daca cheltuielile cu utilitatile nu sunt achitate de proprietarul persoana fizica, impozitul datorat va fi unul nerezidential.

3. Cea de-a treia si ultima situatie posibila, in care la adresa cladirii este inregistrat un domiciliu fiscal la care se desfasoara activitate economica, iar cheltuielile cu utilitatile NU sunt inregistrate in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica ridica cele mai mai semne de intrebare. In mod normal, intr-un asemenea caz, legislatia in vigoare stabileste ca impozitul pe cladiri se calculeaza ca si cand cladirea este utilizata ȋn scop rezidential. Altfel spus, proprietarii persoane fizice care desfasoara si activitate economica la adresa la care locuiesc, fara a avea suprafete delimitate pentru fiecare scop si fara a inregistra cheltuielile cu utilitatile (energie electrica, gaze naturale, termoficare, apa, canalizare), platesc un impozit similar celui aplicat locuintelor.

Daca suprafata aferenta activitatii economice nu este delimitata in contractul de comodat/ inchiriere, se va considera ca intreaga suprafata a imobilului este destinata activitatii economice. In plus, intr-o asemenea situatie, regula deducerii utilitatilor nu poate fi folosita, contrar declaratiilor reprezentantilor Ministerului Finantelor Publice.

Citeste continuarea pe avocanet.ro

×Website-ul nostru foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul pentru folosirea acestora. Pentru mai multe detalii consultați politica noastră de confidențialitate.